Marți, 07 Noiembrie 2017 14:13

Un istoric publică liste-bombă cu securiştii care au ridicat şi folosit armament la Timişoara, în decembrie 1989

Scris de  Telegrama
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, publică, în Revista 22, numele ofiţerilor şi subofiţerilor de Securitate care au ridicat arme şi muniţie, în perioada 17-19 decembrie 1989, la Timişoara. De fapt, e vorba de două liste: una cu armamentul ridicat, cealaltă cu armamentul folosit. Din 272 de piese scoase dintr-un depozit al Ministerului de Interne, doar 63 au mai fost returnate.

Dezvăluirea distruge mitul propagat de ultimul comandant al Securităţii, generalul Iulian Vlad, care arăta că el a dat ordin să nu se folosească armamentul împotriva populaţiei, şi că singurii care au tras în manifestanţi au fost cei de la MApN. Aici adevărul este parţial, un astfel de ordin a fost emis, dar după data de 20 decembrie 1989, când situaţia din stradă se înrăutăţise.

Totul a pornit de la zelul gestionarul depozitului de armament al Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne Timiș, care a notat pe foaie numele subofiţerilor şi ofiţerilor şi seriile armelor predate şi muniţia aferentă. Tot acesta a notat şi ce s-a mai returnat după 22 decembrie 1989, când regimul Ceauşescu picase. Surpriză, din 272 date în primire, doar 63 au mai fost returnate, majoritatea erau pistoale-mitralieră.

„Probabil că maistrul militar clasa a II-a Ambrozie Pantea, gestionarul depozitului de armament al Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne Timiș, nu și-a imaginat vreodată că agenda sa de serviciu va ajunge probă într-un proces deschis împotriva superiorilor săi. În zilele acelea din decembrie era mult mai preocupat să-i noteze pe cei care ridicau arme și muniție din depozit, știind că va răspunde pentru fiecare pistol-mitralieră, fiecare încărcător, fiecare glonț predat. De aceea, i-a trecut pe toți pe listă, menționând în dreptul fiecăruia tipul armei, seria și cantitatea de muniție ridicată. Notările sale din agendă acoperă zilele de 17, 18 și 19 decembrie 1989. De pe 20 decembrie nu a mai fost nevoie să-i aprovizioneze, pentru că în acea zi Ștefan Gușă a dat ordin unităților Armatei, care acționaseră în oraș, să se retragă în cazărmi. Și fără acoperirea Armatei, de la București, Iulian Vlad le-a ordonat oamenilor săi «să nu se mai facă uz de armă».

Apoi a venit ziua de 22 decembrie. De frică să nu fie linșați de populația Timișoarei, securiștii și milițienii și-au aruncat armele la grămadă, au dat foc la câte documente au putut și au fugit, care încotro, să se ascundă. Dar Ambrozie nu a fugit, nu s-a ascuns și nici nu și-a ars agenda. Ca orice gestionar responsabil, el avea de ținut o evidență. Așa că, de bine-de rău, a întocmit și o listă cu armele predate pe 22 decembrie. Mult, mult mai puține decât cele date pe 17 decembrie (63 de poziții, față de 272), dar, totuși, o listă. În ianuarie 1990, comandantul Garnizoanei Timișoara, generalul-maior Gheorghe Popescu, a primit ordinul să inventarieze armamentul Inspectoratului Județean al MI Timiș cu scopul de a identifica urme de folosire a acestuia în decembrie 1989. Din comisia pe care a format-o a făcut parte, fatalmente, același maistru militar Ambrozie. S-au verificat armele care se găseau în depozitul inspectoratului, sigilat între timp, și cele care prezentau urme de funingine pe țeavă (ceea ce însemna că s-a tras cu ele), au fost menționate într-un tabel, alături de numele celor care le avuseseră în folosință, acolo unde au putut fi identificați

Au rezultat astfel două liste. Una cu armele ridicate din depozit în 17, 18, 19 decembrie 1989 de către securiști și milițieni și cea de a doua cu cele găsite cu urme de tragere în ianuarie 1990. Informațiile au fost folosite în timpul proceselor de la Timișoara pentru a proba implicarea capilor Securității și Miliției în represiune, dar nu s-a procedat niciodată la compararea extensivă a seriilor armelor și nici la chemarea în fața procurorilor a tuturor celor care le-au avut în custodie, pentru ca măcar să fie chestionați asupra modului în care le-au folosit. Or, comparația oferă rezultate spectaculoase în opinia mea și îi indică fără dubii pe cei care au tras asupra manifestanților din Timișoara în acele zile“.

Problema pe care o ridică istoricul este aceea că niciunul dintre aceşti securişti nu a fost întrebat ce a făcut cu armele respective, unde a tras cu ele şi ce a făcut cu muniţia.

Pentru restul articolului şi vizionarea listei Clik AICI

Sursa:http://revista22online.ro/70267167/securitii-care-au-tras-la-timioara-listele-lui-ambrozie.html

 

 

 

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.