Alex Policala

Ion Iliescu a scris sâmbătă, pe blogul său, că o revoluţie este în acelaşi timp un eşec şi o victorie, fiind expresia dorinţei de schimbare. Ieri, procurorii militari din cadrul Parchetului General au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de fostul președinte.

„Se împlinesc 29 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, un act de demnitate al poporului român, care îşi va păstra semnificaţia în timp, indiferent de manipulările mediatice şi politice, indiferent de ceea ce spun şi vor spune detractorii ei. O revoluţie este în acelaşi timp un eşec şi o victorie. Un eşec al vechiului sistem politic, incapabil de dialog cu cetăţenii, incapabil să mai administreze o ţară şi, nu în cele din urmă, rupt de realitate şi surd la vocea poporului. O Revoluţie este o victorie a voinţei populare, a nevoii de schimbare”, afirmă Iliescu.

El consideră că, atunci când se uită ce s-a întâmplat într-un regim dictatorial, pot apărea condiţiile unor schimbări violente, deoarece „ruptura între baza şi elitele societăţilor se adânceşte, iar binele public este pus între paranteze”.

„România trebuia să se schimbe în 1989. Putea s-o facă paşnic, dacă reuşea să construiască o alternativă la guvernarea momentului, iar puterea de atunci ar fi acceptat un partener de dialog pentru o ieşire negociată din totalitarism, precum s-a întâmplat în Polonia. (...) Am avut, în aceşti 29 de ani, începând cu zilele revoluţiei, atât momente impresionante de solidaritate, dar şi momente de vrajbă, de divizare, de confruntare. Cu toate acestea am reuşit să îndeplinim, punct cu punct, Programul Revoluţiei, enunţat în seara zilei de 22 decembrie 1989“, consideră Iliescu.

În opinia sa, ţara noastră s-a schimbat foarte mult, atât în bine, cât şi în rău, iar în prezent cel mai mare pericol pentru democraţie, şi în România, dar şi în Europa, îl reprezintă adâncirea inegalităţilor economice şi sociale, ceea ce ajută mişcările populiste, naţionaliste şi extremiste să atragă simpatizanţi.

„Adevăratul omagiu şi manifestarea recunostinţei faţă de cei care au reusit să ne aducă libertatea după decenii de totalitarisme este păstrarea democraţiei şi a libertăţii. Politicul trebuie să reziste tentaţiei autoritarismului, antecamera totalitarismului. Împreună, şi dincolo de ce ne desparte, până la urmă în mod firesc, putem şi trebuie să apărăm ceea ce am câştigat în decembrie 1989 şi în acelaşi timp să corectăm ceea ce am făcut greşit, de atunci până acum“, a mai scris Ion Iliescu.

   

Duminică, 23 Decembrie 2018 15:29

Cod galben de ninsori și viscol

Meteorologii au emis cod galben de ninsori şi viscol la munte. Avertizarea intră în vigoare la noapte la ora 2 și expiră în dimineata zilei de Crăciun. Specialiştii se aşteaptă la ploi în zonele joase de relief și ninsori la munte. Rafalele de vânt în zonele înalte vor atinge 80 km la oră.

Avertizarea cod galben intră în vigoare duminică, la ora 14:00, și este valabilă până în prima zi de Crăciun, la ora 6:00. 

Se vor semnala precipitații moderate cantitativ, predominant ploi în zonele joase de relief din vest, nord și centru și mai ales ninsori la munte, intensificări ale vântului.

În intervalul menționat, vântul va continua să prezinte intensificări la munte, temporar cu rafale de 65...70 km/h, iar pe creste va depăși 80 km/h. Din a doua parte a zilei de luni (24 decembrie) vântul se va intensifica și în zonele joase de relief, îndeosebi din sud-vestul, centrul și estul țării, cu viteze la rafală, în general de 50...55 km/h.

Temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ploaie, pe arii mai extinse începând din a doua parte a nopții de duminică spre luni (23/24 decembrie), când în zonele joase de relief din vest, nord și centru se vor acumula 10...15 l/mp și izolat 25 l/mp, favorizând topirea stratului de zăpadă. În zona de munte, treptat vor predomina ninsorile, iar pe parcursul zilei de luni (24 decembrie) în Maramureș, Transilvania și jumătatea de nord a Moldovei, ploile se vor transforma în lapoviță și ninsoare.

În centrul, estul și sudul teritoriului, vor fi condiții pentru depuneri de polei, iar în noaptea de luni spre marți (24/25 decembrie) se va forma ghețuș.

Cod galben la munte

Meteorologii au mai emis un cod galben și pentru ziua de 24 decembrie, între orele 2:00 și 21:00. În acest interval vor fi în zona montană înaltă și strat consistent de zăpadă.

În intervalul menționat, în cea mai mare parte a zonei montane, temporar va ninge, iar stratul de zăpadă nou depus va fi consistent. Vântul va sufla tare, îndeosebi în zona înaltă a Carpaților Meridionali cu rafale de peste 90...100 km/h. Ninsoarea va fi viscolită și vizibilitatea va scădea semnificativ. Ninsori în general moderate cantitativ vor fi și în Maramureș și local în nordul și estul Transilvaniei.

   

„Să vină și dispersează-i de acolo... repede, Piața Unirii ... TRAGE, ce să facă. Se trage în Piața Unirii. E ordine....

-Trimite TAB-urile urgent la Inter . Urgent și reținem tot ce putem (rețineri de persoane din rândul demonstranților n.r.).

-Suntem la fața locului, i-am luat la goană. Au și luat-o la goană.

-Ce găsim îi luăm în mașină (rețineri de demonstranți n.r.).

-Vezi că avem și la gura de metrou, dar mai repede.

-TAB-urile le iei tot la Universitate.

-Acuma intru înspre ei (manevrele de lansare a TAB-urilor prin mulțiumea de la Intercontinental n.r.)

-Vă raportez că vin foarte mulți pe jos pentru că nu sunt  mijloace de transport. Nu știm pe care să-i luăm acuma (confuzie  la reținerea de persoane între trecători și demonstranți n.r.).

-Urgent, către Intercontinental . Un picior să nu mai fie!

-Dubele, tot, repede, repede. Personal te ocupi de treaba asta.

Începe să se tragă după ora 22.

-Sunt în zonă, am rezolvat cazul, duc coletele (cadavre sau persoane reținute/arestate  n.r.)

-Un echipaj să fie dirijat către Negoiu.

-Personal organizezi ridicarea coletelor de la Onești

-Urmează să vină naveta pentru degajare și pentru 700

-Avem câte unul, câte doi și am face drumul prea lung până acolo. Dacă e , să fiți de acord la 700 ca stocare pentru o perioadă scurtă, după care, când se fac mai mulți (cadavre  sau persoane reținute n.r.) să-i trimtem acolo.

-Bine, dacă nu găsești altă soluție

-5.5.7.  să trimiteți un echipaj în fața Hotelului Negoiu pentru transportul coletelor depistate

-Comunică de la Sfântul Gheorghe. Mari probleme

-Sfântul Gheorghe?

-Da, da. Sfântul Gheorghe, Piața 1848.

-Situația se înrăutățește în Piața Rosetti. E aglomerare în spatele unităților militare, inclusiv jos, pe 1848. Am trimis întăriri la 1848.

Acestea sunt înregistrări audio din discuțiile purtate pe stațiile radio de emisie-recepție de către forțele de represiune în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie 1989.  Discuțiile sunt frânturi  din discuțiile purtate între comandanții Miliției, și ai Comandamentului Trupelor de Securitate (CTS) și comandanții de dispozitive din stradă.

Acesta era limbajul tehnic, codificat între forțele de represiune  când se vorbea despre alergarea, intimidarea, arestarea, împușcarea, manifestanților și ulterior adunarea cadavrelor și răniților.

A fost ziua și mai ales seara în care o mână de oameni din București, la început aproape 10.000, apoi câteva sute au ținut piept lângă Intercontinental unor forțe uriașe de represiune care nu au găsit altă soluție decât să tragă cu muniție reală împotriva unor tineri neînarmați.

Oamenii au improvizat o baricadă din mese și autovehicula și au rezistat până la ora 0.00 când tancurile MApN au zdrobit-o iar oamenii au fost prinși, împușcați sau împrăștiați.

Generalul Ion Hortopan, inspector șef al Comandamentului Infanteriei și Tancurilor raporta mândru Elenei Ceaușescu „I-am terminat! I-am dus pe toți până la Piața Unirii“.

În acea noapte de coşmar, Vasile Milea şi Iulian Vlad l-au informat pe Nicolae Ceauşescu că zona centrală a Bucureştilor a fost degajată de manifestanţi. Operațiunea sângeroasă l-a marcat emoțional pe Vasile Milea, ministrul Apărării.  Până la 3 dimineaţa Piaţa Universităţii şi zona din jurul Hotelului Intercontinental erau curăţate de oameni şi orice urme ale unor încleştări violente. Sângele era spălat de pe caldarâm. Armata rămâne pe străzi alături de Miliţie şi trupele de securitate.

În Capitală 49 de oameni au plătit cu viața îndrăzneala de a cere „Alegeri Libere“ în noaptea de 21 spre 22 decembrie, 462 de persoane au fost grav rănite şi 1.245 de persoane au fost arestate şi transportate la penitenciarul Jilava. Pe cei arestați îi aștepta o soartă de coșmar cu anchete, tortură și arestări ale rudelor etc. Din fericire, întorsătura din 22 decembrie i-a scăpat de această perspectivă.

Oamenii aceștia și cei de la Timișoara sunt singurii eroi cărora românii le datorează felul în care trăim astăzi. De ce numai ei? Pentru că sunt singurii care  au avut curajul să sară în neant și să conteste autoritatea lui Ceaușescu, să ceară libertate pentru toți, asumându-și riscul de a fi arestați, torturați, împușcați, de un regim care nu avea încă nicio fisură și nu dădea semne că va cădea.  

Ce avem acum se datorează acelor tineri din noaptea de 21 care cântau „Deșteaptă-te române“ sub tiruri de pistoale mitraliere. Acum avem Black Friday, libertatea de a-ți alege cariera, de a te angaja unde dorești, de a pleca unde vrei în vacanță, de a putea munci oriunde în Europa, de a putea intra in politică, de a putea alege liber orice partid, de a te implica și asta numai datorită acelor oameni. 

Click:  Despre evenimentele din 21 decembrie 1989 

   

Tradiţia concertelor de Anul Nou se încheie în acest an la Ploieşti. Primarul Adrian Dobre explică că situaţia financiară a primăriei nu mai permite acest lucru iar timpul este prea scurt.

„Din nefericire sumele acordate de la finanţele publice au venit prea târziu. Timpul era extrem de scurt pentru a mai putea aplica pentru o procedură pentru anul acesta. De Anul Nou vom avea artificii. Anul acesta nu vom avea concerte. Ştiţi foarte bine situaţia bugetară. Bugetul alocat pentru artificii este de 40.000 de lei“, a declarat Adrian Dobre, primarul Ploieştiului.

Singurii bani care au mai intrat în bugetul Ploieştiului au fost cei viraţi de Ministerul Finanţelor din cotele defalcate de IVG (Impozitul pe Venitul Global) iar aceştia au venit foarte târziu, pe 10 decembrie.

   

Consiliul Judeţean a finalizat licitaţia pentru programul lapte fructe şi corn în şcolile şi grădiniţele prahovene. Acordul cadru a fost semnat, iar distribuţia va începe din ianuarie 2019. Acordul va avea o valabilitate de 2 ani.

Primul lot vizând distribuţia de produse de panificaţie are o valoare de 13,3 milioane de lei (13.361.680,80 lei). Câştigătorul licitaţiei este o asociere de firme: Lido Gîrbea, Voipan, Agrosemcu și Oltina Impex Prod Com.

Al doilea lot în vloare de 12,3 milioane lei (12.333.859,20 lei), fără TVA vizează distribuţia de lapte şi produse lactate. Câştigătorul este asocierea de firme Lido Gîrbea, Voipan Sil, Agrosemcu, Simultan și Oltina Impex Prod Com.

Al treilea lot în vloare de 5,6 milioane lei (5.653.018,80 lei), fără TVA vizează distribuţia de fructe. Câştigătorul este asocierea de firme, Lido Gîrbea, Pol Fruct, Voipan Sil, Agrosemcu și Oltina Impex Prod Com.

Conform noilor reguli stabilite de Consiliul Judeţean, produsele oferite elevilor și preșcolarilor vor fi diversificate pe zile, urmând să fie distribuit lapte pasteurizat, cornuri, biscuiţi, iaurturi şi mere.

Întârzierea cu cinci luni a distribuirii acestor produse în unităţile de învăţământ din Prahova este cauzată de procedurile birocratice.

   

Mutarea administraţiei locale în noul sediu din clădirea Petrom a lăsat un gol în Palatul Administrativ. Este linişte, mult mai puţină agitaţie, lifturile merg mai uşor.

Cei de la Consiliul Judeţean au rămas singuri şi mai liniştiţi alături de cei ai Prefecturii Prahova. Nu mai sunt agasaţi de mişcările de du-te-vino ale funcţionarilor primăriei între diverse direcţii sau departamente. Nu mai există angajaţii care îşi făceau cumpărăturile de la piaţă pe la ora 13 şi veneau cu plasa plină, nici femeile de serviciu trimise să cumpere covrigi din centru. Acum e linişte şi calm.

Holurile de la etajul 3 unde îşi aveau activitatea majoritatea direcţiilor, primarul şi viceprimarii sunt acum pustii. Cei de la primărie nu au lăsat gunoaie. Toate birourile sunt încuiate, iar la toaletă încă se mai poate găsi săpun lichid ca şi cum ar fi plecat cu toţii cu câteva minute înainte. Luminile sunt încă aprinse pe holuri.    

Diplomele înrămate ale cetăţenilor de onoare au fost luate, de asemenea. Este acum un perete plin de şuruburi.

Se încheie astfel o perioadă de 46 de ani (1972-2018) în care Primăria Ploieşti a funcţionat în Palatul Administrativ.

Primăria Ploieşti a funcţionat succesiv până acum în cinci clădiri. Până în 1836 a funcţionat într-o clădirea nu mai există şi nu se mai cunoaşte cu exactitate zona; (1836-1867, într-un imobil care mai există pe strada dr. Bagdazar, vis-a-vis de Tribunalul Ploiesti) (1868-1894 Casa Hagi Buzilă, demolată după cutremurul din 1940 pe locul actualului hotel Prahova); (1894-1972 într-un sediu impunător, care a fost demolat în 1978 de autorităţile comuniste sub pretextul avarierii de la la cutremurul din 1977) (1972-2018 în Palatul Administrativ).

Acum stă într-un bloc de metal şi sticlă donat de compania Petrom, iniţial pentru a se amenaja un spital de copii, apoi pentru instituţii culturale şi sociale, în final pentru mutarea întregului aparat administrativ.  

   

Marți, 11 Decembrie 2018 11:40

Încep lucrările de demolare la Podul de Lemn

Încep lucrările de demolare a podului de lemn, potrivit reprezentanţilor Primăriei Ploieşti. Astfel, pentru a organiza şantierul strada Marin Mehedinţeanu va fi închisă circulaţiei în perioada 11-16 decembrie 2018, între orale 8-14.

Municipiul Ploiești are în derulare obiectivul de investiție „Creare pasaj de trecere între strada Depoului și strada Mimiului – Podul de lemn (proiectare +execuție)“. Lucrările vor fi efectuate de S.C. Europan Prod S.A.

În acest context, municipalitatea ploieșteană îi roagă pe conducătorii auto să utilizeze rute ocolitoare în zona menționată și le mulțumește cetățenilor pentru înțelegere.

Contractul semnat în octombrie

Contractul privind reconstrucţia podului de lemn a fost semnat de reprezentanţii primăriei şi ai asocierii de firme câştigătoare a licitaţiei (6 societăți comerciale). Valoarea contractului de aproximativ 20 de milioane de lei include procesul de demolare, proiectare şi reconstrucţie a podului. Lucrarea este prevăzută a dura 18 luni, iar demolarea ar trebui să fie finalizată anul acesta.

Pasarela are prevăzute două benzi de circulaţie şi o bandă pentru biciclişti.

„Sper ca această lucrare să se finalizeze într-un termen cât mai scurt, chiar dacă avem un termen destul de mare, prin contract. Este unul din obiectivele foarte vechi şi care este foarte important pentru fluidizarea traficului din zona de sud a Ploieştiului. Termenul este de 18 luni. Acolo sunt şi o serie de modificări de reţele. Valoarea lucrării este de aproximativ 20 de milioane de lei. Podul va avea două benzi şi este prevăzut şi cu pistă de biciclete“, declara în octombrie Adrian Dobre, primarul Ploieştiului.

Contractanții primăriei sunt Asocierea compusă din următoarele firme: S.C. Europan Prod S.A. (lider asociere) – S.C. Dalex Grup S.R.L (asociat) – S.C. Daria Const  S.R.L. (asociat) – S.C. Vio-Top S.R.L. (asociat) – S.C. Road Construct S.R.L. (asociat) – S.C. Ria Design Consulting S.R.L. (asociat).

Anul acesta este programată demolarea, urmând ca anul viitor să demareze  procesul de reconstrucție .

Vor fi folosite elemente din vechea construcție și va avea aceeași lățime

Potrivit şefului Direcţiei Tehnic investiţii, pentru reconstrucţia podului vor fi folosite elemente de structură din vechea construcţie. În plus, primarul a spus că pasajul va avea aceeași lățime ca a actualului pod, dar partea carosabilă va fi puțin lărgită în detrimentul celor două trotuare.

Proiectul se execuţie se va înscrie în tema decisă de Consiliul Local în 2014 şi anume un pasaj metalic cu suprastructură compusă din grinzi cu zăbrele cale jos şi care ar putea fi construit într-un an. Este prevăzută o deschidere a pasajului de 70 de metri. Lăţimea carosabilă este prevăzută la două benzi de circulaţie.

Actualul Pod de „lemn“ a fost construit pe structură metalică în 1930, probabil pe locul unui fost podeț  de lemn, şi are o lungime de 90 de metri şi o lăţime carosabilă de 4,5 metri, insuficient circulaţiei rutiere normale.

   

Prezent la Sinaia la şedinţa Colegiului Naţional al PMP, Traian Băsescu a făcut declaraţii privind situaţia guvernului, pierderea majorităţii PSD-ALDE din Camera Deputaţilor şi oportunitatea unei moţiuni de cenzură, mizând în continuare pe accentuarea exodului parlamentar din PSD.    

„Distanţa e mare de la ce aş vrea eu şi ce cred că se va întâmpla, dar mă abţin să fac un pronostic dacă se va schimba guvernul în luna decembrie. Dacă mă întrebaţi de moţiune, în analiza mea cel mai bun moment a trecut. Era momentul în care Dragnea şi Tăriceanu erau în dispute în interiorul coaliţiei. În momentul de faţă, această dispută nu mai există. Rămâne să vedem care va fi exodul din PSD, dar nu-l pot pronostica eu. La Senat e mai greu să schimbăm majoritatea, dar facem tot ce se poate“, a declarat senatorul Traian Băsescu.

Citiți și: Cătălina Bozianu, președintele PMP Prahova, la Colegiul Național al Organizației de Femei: "Avem ambiția să fim motorul partidului care asigură cel mai bun contact cu românii"

   

Misterul logo-ului din faţa noului sediu al Primăriei a fost elucidat. Primarul Adrian Dobre a arătat că această siglă reprezintă începutul unei colaborări cu mai multe grupuri civice, dar şi cu Ordinului Arhitecţilor Prahova, implicate în promovarea Ploieştiului ca imagine.

„Vrem să schimbăm percepţia despre oraşul Ploieşti. Aici sunt cei care au gândit acel logo pe care îl avem acum în faţa primăriei. Ei sunt cei care au avut acel concept. Mai sunt şi alte lucruri, o serie de imagini care au fost prezentate pe parcursul zilei de 1 decembrie. Mai sunt multe alte idei pe care ne dorim să le punem în practică. Alături de mine se află reprezentanţi ai arhitecţilor. Este un concept pe care nu l-am alterat sub nicio formă. Mi s-a părut normal ca această idee să fie realizată exact aşa cum a fost gândită şi să transmită exact ce trebuia să transmită. Alături de mine se mai află şi domnul Corneliu Eugen Moraru de la „iubesc Ploieştii“. Dorim să ieşim un pic din toate chestiunile negative care se spun despre Ploieşti şi prin acest brand să arătăm şi potenţialul pe care îl are municipiul Ploieşti. S-au făcut acele filmuleţe cu drona cu Ploieştiul prezentate. Au lucrat benevol şi se pare că ne-a reuşit“, a declarat Adrian Dobre, primarul Ploieştiului.

Preşedintele Filialei Prahova a Ordinului Arhitecţilor, Alexandru Bondrea, a arătat că logoul „ploieşti“ cu literă mică a fost ales din considerente estetice.

Primăria nu a plătit conceptul ci doar execuţia, iar aceasta din urmă s-a ridicat la suma de 4.900 de euro fără TVA.

Cei care au contribuit la acest acest concept sunt Teodor Virgil Roncea și Vlad Bucur, de la „Ploieștiul Virtual“, Bogdan Vasilescu și Rareș Irimia, de la „Ploieștiul prin obiectiv“, Marius Moise – canal youtube SkySpirit (filmare cu drona) și Dănuț Rotaru – Daro Film.

Acesta din urmă a oferit și o explicație convingătoare pentru scrierea denumirii Ploiești cu „p“ mic: „Vorbim despre artă stradală modernă, nu despre un înscris oficial”.

Virgil Roncea, un elev al Colegiiului I.L. Caragiale, a prezentat un proiect foarte interesant. „Ploieștiul Virtual“ care îşi propune reconstituirea virtuală a centrului vechi al Ploieștiului, așa cum arăta în perioada interbelică. Clădirile vechi, reprezentative care au fost demolate de regimul comunist vor fi reconstituite în imagini 3 D. Până în acest moment, a reușit reconstituirea a 21 de clădiri care acum nu mai există. Printre ele, sediul vechii primării din zona actualului hotel Prahova sau vechea fațadă a actualului teatru „Toma Caragiu“.

 

 

   

Românii celebrează pe data de 1 decembrie Marea Unire, dată care a şi devenit Zi Naţională după Revoluţia din 1989.

Se împlinesc astfel 100 de ani de la declaraţia ardelenilor de unire a Transilvaniei cu Regatul României, în cadrul unei Mari Adunări Naţionale care s-a ţinut la Alba Iulia, în prezenţa a peste 100.000 de români transilvăneni. Cei peste 1200 de delegaţi transilvăneni au adoptat rezoluţia unanimă de unire a provinciilor istorice Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat cu ţara. Era ultima provincie care alegea să se unească cu România, de aceea şi data aceasta de 1 decembrie a rămas emblematică pentru acest moment mult aşteptat.

Basarabia era deja parte a României din martie 1918, Bucovina se întorsese în graniţele naturale pe 28 noiembrie 1918.

Acum, în data  de 1 decembrie era ultimul act şi pentru provincia cea mai importantă, motivul pentru care România intrase în război cu Austro-Ungaria în 1916. Leagănul culturii şi civilizaţiei româneşti: Transilvania.

Era încununarea unui război sângeros de aproape doi ani (august 1916- martie 1918) care adusese România din postura de învins, în cea de câştigător.

De la entuziasm la dezastru: 1916

Intrarea României în război în august 1916 pentru „eliberarea Ardealului“ a fost primită cu strigăte şi flori. Lumea se îmbrăţişa în Bucureşti şi saluta cu ovaţii trecerea Regelui Ferdinand pe străzi. În scurt timp s-a văzut că Armata Română nu era pregătită pentru acest tip de război şi că cei mai mulţi comandanţi nu aveau tăria şi experienţa celor germani. Am pierdit în timp record, de numai 4 luni, jumătate din teritoriu. Ţara Românească, Oltenia şi Dobrogea intrau în decembrie 1916 cu ocupaţia germană, austro-ungară şi bulgară.

A fost cel mai prost moment al nostru, o retragere forţată făcută în dezordine, cu zeci de mii de soldaţi pierduţi de comandanţi în spatele frontului şi luaţi prizonieri. Zeci de mii de civili care se refugiau la Iaşi, cu politicieni care aveau prioritate în vagoanele trenurilor. Este celebru cazul ministrului de interne Alecu Constantinescu care a făcut rost pentru familie de o întreagă garnitură de tren pentru a-şi transporta mobila şi borcanele de murături către Iaşi, în timp ce mulţi dintre soldaţi se duceau pe jos.

Un reviriment care ne-a dat aripi

Victoriile militare tactice din august 1917 de la Mărăşti, Oituz, Mărăşeşti, se datorează ostaşilor români, fiilor de ţărani, care în ciuda privaţiunilor a unei organizări deficitare şi a unui sistem medical imperfect au făcut minuni pe câmpul de luptă în faţa celei mai bune armate din Europa. Trebuie să recunoaştem că aceste minuni se datorează şi sprijinului masiv din partea Franţei care ne-a livrat obuziere de mare calibru, muniţie, mitraliere, arme chimice, grenade, echipamente individuale, precum măşti de gaze şi celebra cască Adrian care a intrat în simbolistica Primului Război Mondial.

Un moment de cumpănă

Ulterior, în toamna anului 1917, aceste victorii din vară nu au mai contat, deoarece aliatul nostru răsăritean, Rusia, a sucombat sub propria criză politică şi socială, lucru care a favorizat lovitura de stat bolşevică şi a dus la ieşirea din războiul contra Puterilor Centrale. Trupele germane au ocupat imediat părţile vestice ale Rusiei şi România s-a trezit înconjurată de inamic şi la graniţele de răsărit.  

România s-a trezit în în decembrie 1917 singură şi încercuită de inamici, fără legătură cu aliaţii din Vest care continuau lupta.

Oamenii politici români au ales, în situaţia dată, să semneze un armistiţiu cu Puterile Centrale şi ulterior o pace umilitoare în primăvara lui 1918, doar pentru a avea răgazul să-şi reorganizeze şi să-şi refacă armata. Principala problemă atunci o constituia lipsa aprovizionării cu muniţie. Practic, dacă rezistam, mai puteam lupta doar câteva săptămâni. În acest răgaz armata română a reuşit să facă „curăţenie“ şi să alunge trupele ruseşti bolşevizate. Au fost chiar câteva lupte crâncene în zona Galaţi.

Norii se risipesc

Românii au trecut de la agonia înfrângerii - ocuparea a unei jumătăţi de ţară, armistiţiul şi pacea grea din martie 1918 cu Puterile Centrale -  la extazul datorat înfrângerii Germaniei pe Frontul de Vest şi a capitulării acesteia (11 noiembrie 1918). În plus, Austro-Ungaria, imperiul multinaţional care stăpânise Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureş, se dezmembra sub auspiciile crizei interne şi mai puţin sub influenţa înfrângerii germane, aliatul său de nădejde. Naţiunile imperiului habsburgic îşi luau soarta în mâini, aşa cum au făcut şi românii din teritoriile amintite.

România a reintrat în război pe 10 noiembrie, cu o zi înainte de capitularea Germaniei. Iar pe 1 decembrie, în timp ce la Alba Iulia românii ardeleni cereau unirea cu România, Regele, Armata şi Guvernul intrau în Bucureşti în ovaţii. 

România şi-a dublat în decurs de câteva luni populaţia şi teritoriul. De la o populaţie de 7,9 milioane cât avea vechiul regat până în 1916, România Mare avea aproape 18 milioane de locuitori în 1919. Teritoriul vechi era de numai 138.000 km iar după momentul 1918 acesta ajunsese la o suprafaţă de 295.000 km.

Cine a plătit acest preţ?

Păi cei peste 1 milion de români care au pierit în această perioadă: 339.000 de militari căzuţi în luptă şi aproape 700.000 de civili morţi, cei mai mulţi victime a epidemiei de tifos, variolă şi a altor afecţiuni, pe fondul lipsei unui sistem medical adecvat şi penuriei de medicamente. Alţi 80.000 de militari au rămas mutilaţi pe viaţă de acest conflict. Şi nu trebuie uitaţi nici cei care deşi nu au suferit răni fizice au rămas cu minţile tulburate din cauza grozăviilor trăite pe front.

Distrugerile provocate de război au afectat grav sistemul economic al ţării. Producţia materială a scăzut drastic, reprezentând în 1919 doar un sfert din cea înregistrată înainte de război. Acelaşi regres s-a constatat şi în agricultură. România, tradiţional exportator de cereale, importa grâu acum pentru populaţie.

Extracţia de petrol a scăzut la jumătate în comparaţie cu producţia anilor 1913. Într-o situaţie la fel de rea se afla şi sistemul financiar care era apăsat de inflaţie şi de circulaţia mai multor monede. Aceste dificultăţi au fost depăşite abia după 1924, când situaţia economică s-a îmbunătăţit. În plan social, societatea românească postbelică se confrunta cu multiple conflicte şi tensiuni sociale, uneori influenţate şi de ceea ce se întâmplase în Rusia şi se petrecea în centrul Europei.

România Mare - un vis împlinit?

A fost o clipă de mari speranţe în viitorul României Mari şi un nou început pentru societatea, cultura şi economia românească. România Unită de după 1918 nu a fost perfectă, dar a fost visul de aur al unor generaţii. A rezistat timp de 22 de ani până ce norii negri ai celui de-al Doilea Război Mondial au sfâşiat-o din nou. Am rămas totuşi după ultimul război cu Transilvania, perla noastră cea mai de preţ pentru care am sângerat în 1916-1917.

Alex Policala

 

 

 

 

   

Pagina 1 din 144