Marți, 13 Februarie 2018 15:35

CCR: Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM este parţial neconstituţională

Scris de  Telegrama
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Plenul Curţii Constituţionale a României a decis, în ședința de marţi, că a treia lege din pachetul de legi ale Justiției, privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, este doar parțial constituțională. Cu alte cuvinte, conține prevederi care încalcă Legea fundamentală. În cazul primelor două - Statutul magistraților și Legea privind organizarea judiciară - judecătorii Curții au decis, de asemenea, că includ prevederi neconstituționale, drept pentru care se întorc în Parlament după ce CCR va publica motivarea deciziilor.

Cu unanimitate de voturi, plenul CCR a decis că legea de modificare a Legii 317/2004 conține prevederi neconstituționale.

„Soluția este de admitere, cu unanimitate, a unor texte care vizează diverse puncte din Legea de organizare și funcționare a CSM. Vreo cinci la număr“, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu.

Au fost acceptate, în mare, excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Una dintre ele se referă la alegerea președintelui și a vicepreședintelui CSM, în sensul ca primul să fie ales de Secția de judecători, al doilea de Secția de procurori. Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a arătat că judecătorii și procurorii au un vot egal în ceea ce privește alegerea conducerii CSM.

„Actualul text ocolea practic textul constituțional, care spune că aceștia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM“, a precizat Dorneanu.

Admisă a fost și excepția privind posibilitatea ca datele declarate de magistrați (cu privire la statutul de fost sau actual colaborator al serviciilor) să fie verificate de parlamentarii din Comisiile de control SRI și SIE. Judecătorii CCR au decis că s-ar încălca principiul separației puterilor.

Pe ordinea de zi a şedinţei de marți s-a aflat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii numărul 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de 52 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Pe 22 decembrie 2017, ICCJ a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numără cea referitoare la modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.

„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

Obiecţia de neconstituţionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru funcţionarea CSM a fost depusă de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.

Potrivit unui comunicat, PNL a identificat vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.

Pe 30 ianuarie, Curtea Constituţională a decis să amâne discuţiile asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate pentru modificarea şi completarea legii privind organizarea şi funcţionarea CSM.

„În ceea ce priveşte legea cu CSM, am amânat pentru 13 februarie neavând condiţii obiective pentru a desăvârşi analiza şi soluţia şi în această lege”, anunţa preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.

El a explicat că a fost foarte mult de lucru, pentru legea discutată existând concluzii de 75 de pagini, ca urmare nu a mai existat timpul necesar pentru a finaliza ordinea de zi.

În aceaşi zi, CCR constata că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este, în ansamblul său, constituţională în raport cu criticile formulate.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 29 de senatori aparţinând grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. Cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori şi a constatat că celelalte dispoziţii ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport de criticile formulate”, se preciza într-un comunicat al CCR.

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.