Vineri, 10 August 2018 16:24

Ministerul Apărării vrea să cumpere sisteme de rachete antinavă pentru apărarea litoralului românesc

Scris de  Telegrama
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ministerul Apărării a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind dotarea Forţelor Navale cu intalaţii moderne de rachete antinavă (SIML). Armamentul ar urma să-l înlocuiască pe cel de producţie sovietică, cu o vechime de 30 de ani şi cu performanţe mai mult decât discutabile.

Astfel, noile sisteme vor fi în stare să realizeze misiuni precum „distrugerea navelor de suprafaţă navale ale inamicului, distrugerea navelor de desant şi a mijloacelor de debarcare ale inamicului pe timpul apropierii de litoral sau respingerea incursiunilor navelor de suprafaţă inamice în raioane maritime“. În plus, aceste instalaţii de rachete vor realiza „acoperirea bazelor, porturilor, raioanelor de dislocare, a navelor şi căilor de navigaţie costiere împotriva loviturilor inamicului dinspre mare şi acoperirea navelor proprii pe timpul executării diferitelor misiuni în raioane maritime“.

Viitoarele sisteme antinavă vor fi ca un înger păzitor pentru întregul litoral românesc. Asta mai ales dacă avem în vedere raza de acţiune a acestor rachete antinavă, ultramoderne şi foarte practice mai ales că sunt sisteme mobile. Concret, marii constructori de pe piaţă care livrează astfel de rachete şi forţelor navale din ţările aliate NATO, furnizează sisteme cu o rază minimă de acţiune de 125 de kilometri, iar bateriile mai performante ajung la circa 250 de kilometri. Având în vedere că partea terestră a litoralului românesc (ţărmul) se întinde pe o lungime de 245 km, chiar şi sistemele cu raza cea mai scurtă de acţiune pot apăra întregul litoral cu foarte mare uşurinţă dacă sunt plasate în zona mediană - în perimetrul Istria-Lunca-Sinoe.

Aceste sisteme sunt formate din trei unităţi mobile pe care sunt instalaţi senzorii de detectare a navelor inamice, centrul de comandă şi control a focului şi, respectiv, sistemele efective de lansare a rachetelor. Un astfel de complex poate duce acţiuni de luptă independent, coordonat de eşalonul superior, în cooperare cu nave ale Forţelor Navale (fregate sau corvete), dar şi în cooperare cu Forţele Aeriene. După lansare, navigaţia rachetelor spre ţinte se face cu ajutorul unui complex hibrid INS/GPS şi a unui radioaltimetru, unele sisteme de acest tip aflate pe piaţă fiind de tipul „fire and forget” (trage şi uită - racheta nu mai trebuie urmărită pentru că merge singură spre ţintă chiar dacă aceasta face mişcări de eschivă) şi „all weather”.

 În plus, conform cerinţelor MApN, rachetele trebuie să aibă emisii infraroşu reduse, greu de detectat şi să fie capabile de manevre strânse. Unele modele sunt capabile să revină în atac după o eventuală (puţin probabilă) ratare a ţintei. Printre cele mai cunoscute sisteme de acest tip de pe piaţă putem enumera Boeing Defense, Space & Security (modelul Harpoon ), MBDA (racheta Exocet MM40 Block 3) şi Saab Bofors Dynamics (cu sisteme RBS). Made in Romania Ca şi în cazul altor programe majore de înarmare, o pretenţie majoră a MApN este ca sistemele să fie construite în România de către compania care câştigă contractul. MApN susţine în documentul pus acum în dezbatere că astfel se elimină „riscul ca în cazul unei situaţii de criză internaţională sau chiar regională, realizarea sistemului să fie întreruptă/perturbată sau chiar sistemul finalizat să fie blocat într-un stat străin“. În plus în acest fel se face „transferul de tehnologie pentru mentenanţa sistemului pe durata de viaţă a acestora (cel puţin 20 de ani-n.r.), asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război“. Sisteme de 164 milioane de euro Valoarea totală a acestui program de înarmare a fost estimată de MApN la circa circa 164 milioane de euro cu tot cu TVA. Suma nu va fi plătită integral la semnarea contractului, ci eşalonat în perioada 2018-2022, în limitele fondurilor estimate a fi alocate în bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Mai mult, o parte din plată, într-un procent de aproximativ 50 la sută, se va face prin credite de angajament.

Sursa: Adevărul

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.