Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Lacul Bolboci, cel mai mare lac din Munţii Bucegi, are o istorie impresionantă, dar puţini ştiu că fundul lacului era, în trecut, zona de întâlnire a ciobanilor. Amenajarea Bolboci - Scropoasa este amplasată pe râul Ialomiţa, într-un peisaj montan feeric, la altitudinea de 1.438 metri, ceea ce îi conferă titlul de barajul situat la cea mai înalta cotă din ţară. În urmă cu zeci de ani, când nu exista barajul, ciobanii din zonă se strângeau într-un loc (acoperit acum de apă), unde îşi vindeau produsele. Barajul Bolboci are 55 de metri înălțime și realizează o acumulare de 18 milioane m³…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Subinspectorul de poliție Ionuț Claudiu Călin, din cadrul I.P.J Prahova, are 22 de ani și este absolvent al Academiei de Poliție, promoția 2016. Este pasionat de desen, iar pe baza semnalmentelor pe care le primește poate realiza portrete robot care ajută la găsirea persoanelor dispărute sau a celor urmărite. Pe lângă acestea, Claudiu poate să realizeze și îmbătrâniri faciale, lucrările sale fiind de un real folos în cazurile persoanelor dispărute cu mult timp în urmă, de exmplu, subliniază colegii săi din Poliție. În aceste situații, imaginația și tehnica polițistului redau o imagine actuală a persoanei cautate. Claudiu a învățat singur…
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Corriere della Sera a publicat, în această perioadă de frig, un reportaj între oamenii străzii, în care un cerșetor român, Petru Mitrică explică secretele supraviețuirii pe stradă. Textul, spune Corriere, este un fel de „manual al oamenilor străzii”. "Când dormi în aer liber cum mi se întâmplă mie, alegi un cartier bun, și trebuie să fie un cartier de bogați: este mai multă poliție și ești în siguranță. Dacă nu găsești un portic liber, cauți grătarele de la metrou: ceva curenți de aer cald se simt chiar și noaptea târziu", spune Petru, întâlnit de reporterul italian la o cantină Caritas…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Afacerist, IT-ist, finanţator de baschet, patron media, miliardar, politician, deputat, penal şi, mai nou, fugar, Sebastian Ghiţă mai deţine, pe lângă toate aceste etichete, şi un titlu de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, dobândit, nu fără scandal, încă din primăvara anului 2005, după ce echipa pe care o finanţa la acea vreme, CSU Asesoft, a câştigat FIBA Europe Cup - un fel de Cupă Intertoto, pentru cei obişnuiţi mai mult cu fotbalul decât cu baschetul masculin - această performanţă punând pentru prima dată Ploieştiul pe harta oraşelor care contează la nivel internaţional în acest sport. Tocmai această performanţă, venită…
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie şi lumină, iar mulţi ploieşteni au simţit nevoia nu numai să îşi împodobească locuinţele, dar şi să le împărtăşească şi altora, cel puţin la acest capitol, din spiritul sărbătorilor. Astfel, în vreme ce unii dintre noi au considerat că nişte cetină de brad şi câteva globuri sunt suficiente pentru a decora casele de Crăciun, după tradiţionala curăţenie, sunt şi ploieşteni care nu s-au mulţumit cu apuţin şi au decis în această iarnă să ofere un mic spectacol şi pentru vecini, probabil spre deliciul celor mici. Astfel, în mai multe zone ale oraşului,…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Junii, tinerii necăsătoriți, sunt cei care vestesc, în prima zi de Crăciun, Nașterea Domnului în inima Munților Apuseni. Cetele de juni vor colinda mai bine de trei zile. Colindul și jocul acestora se păstrează de sute de ani în satul Mărișel aflat la peste 1.000 de metri altitudine. Obiceiul este atât de vechi şi bine păstrat încât în 2014 Colindul Junilor de la Mărișel a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Imediat după slujba din prima zi de Crăciun, pe uliţele din Mărișel apar junii. Tinerii, îmbrăcați în straie tradiționale, anunță Nașterea Domnului. Venite dinspre răsărit și dinspre apus, așa cum…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Singurele fotografii care se păstrează din timpul evenimentelor din 1 Decembrie 1918 sunt realizate de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, judeţul Alba. După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei. La terminarea războiului, Samoilă Mârza era la Trieste, de unde avea să plece la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
În Occident, în regiunile cu puternică dezvoltare turistică, editarea şi vânzarea de cărţi poştale şi suveniruri reprezintă o adevărată industrie, aducând la bugetele locale, direct sau indirect, venituri uriaşe. La Ploieşti, în schimb, deschiderea faţă de turism pare extrem de mică, iar promovarea localităţii lasă de dorit, aşa că, în mod evident, nici această componentă, a vederilor, nu este dezvoltată. Dacă, totuşi, Primăria ar decide să editeze un set de vederi, oare cum ar arăta ele? Ne-am permis să facem acest exerciţiu de imaginaţie şi, între o ştire despre închiderea bazinului Vega şi una despre închiderea Pieţei Centrale, am realizat…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
A plecat practic alungată din țara ei, unde i s-a spus că nu are nicio șansă. Diana Busuioc, o româncă originară din Ploiești, a vrut să-și încerce norocul aici, printre ai ei, dar când a înțeles că nu este locul unde să-și împlinească visul a plecat spre ceea ce numim, de atâta vreme, Tărâmul Făgăduinței. Iar pentru ea a fost. Studia, juca orice rol prindea și muncea mult, pentru a se întreține. Trei ani a lucrat într-un restaurant de unde privea alaiul de vedete care soseau la ceremonia decernării Oscarurilor. Mai mult în glumă, colegii îi spuneau că, vreodată, va…
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
De multe ori, pentru a atrage turişti, castelele sunt promovate ca fiind locuri înfricoşătoare, cu o istorie întunecată, de la prizonieri uitaţi, până la inamici traşi în ţeapă şi fantome care umblă nestingherite pe coridoare. Nici țara noastră nu se lasă mai prejos, la acest capitol. Numai în județul Prahova există câteva dintre sursele celor mai impresionante asemenea povești, unele peste care au trecut veacuri, dar care reușesc încă să le dea fiori multora dintre cei care le ascultă. Trebuie să recunoaștem, însă, că astfel de legende reușesc, totodată, să "scuture" de praf astfel de locuri pe care, în alte…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Braşov, Castelele Bran şi Peleş, frumuseţea şi unicitatea munţilor Carpaţi, momente în sălbăticie alături de lupi şi urşi, la care se adaugă pasaje de istorie din oraşe emblemă ale României precum Bucureşti şi Constanţa. Toate apar într-un reportaj de excepţie realizat de cunoscutul jurnalist britanic Michael Portillo, care a străbătut ţara noastră cu trenul, într-o nouă serie de documentare difuzate de BBC. Michael Portillo îşi începe călătoria la Braşov. A rămas impresionat de Biserica Neagră şi de centrul istoric al oraşului. ”Braşovul este poarta spre Transilvania. Oraşul este înconjurat de munţii Carpaţi. Sunt în estul Europei, dar nu se simte…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Plină de legende, dar şi de beneficii pentru sănătate, Sovata, staţiunea cu cel mai mare lac helioterm din lume, este considerată o adevărată fabrică de produs copii datorită numărului din ce în ce mai mare de femei care vin aici ca să-şi rezolve problemele de fertilitate. „Du-mă, mamă, la Sovata, să-l cunosc şi eu pe tata!”, „Sovata, unde face Nicu armata” sau „Sovata, unde-i fericită fata”, sunt doar câteva vorbe din popor cu subînţeles care fac referire la specificul uneia dintre cele mai cunoscute staţiuni balneoclimaterice din România. Sovata este considerată atât în ţară, cât şi în străinătate, un fel…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Au existat cazuri în care inamicii de pe front deveneau foarte buni prieteni. Dacă studiem cu atenţie actanţii celui de-Al Doilea Război Mondial, putem observa că, mai ales în cazul Axei, liderii militari şi politici erau de o cruzime ieşită din comun, dar, pe de altă parte, subordonaţii lor dovedeau uneori că pot fi solidari chiar şi cu vrăjmaşii lor. Aceştia, deşi încălcau codul militar şi riscau pedeapsa cu moartea, şi-au pus în pericol propria viaţă pentru a o salva pe cea a altora. Ecaterina (Catherine) Caradja (1893-1993) a fost fiica prinţesei Irina Cantacuzino şi a prinţului Radu Creţulescu. Deşi…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Castle Break, prima iniţiativă de redescoperire a castelelor şi conacelor mai puţin cunoscute din România prin turism cultural, include, în programul din acest an, 12 tururi standard și o ofertă pentru realizarea unor trasee personalizate. Printre obiectivele propuse de inițiatori se numără și câteva dintre cele mai frumoase conace din județul Prahova, unele dintre ele deja cunoscute, altele care merită din plin să fie redescoperite. Proiectul vine ca o continuare a inițiativei "Monumente Uitate", cea mai amplă platformă online dedicată castelelor şi conacelor din România. Acum, ARCHÉ propune o campanie care să aducă mai aproape aceste reşedinţe mai puţin cunoscute…
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
Acum 100 de ani, staţiunile de pe litoral erau sate de pescari. Prima staţiune de pe litoralul românesc a fost Eforie Sud. Pe la 1899, boierul Movilă, de loc de prin Moldova, a pus piatra de temelia la primul hotel, care de altfel îi purta numele. A adus specialişti de la Viena pentru a analiza nămolul de la Techirghiol, dar şi familii de zidari care au construit două hoteluri, potrivit Wikipedia. Apoi, în primăvara lui 1902, când clădirile au fost finalizate, Movilă începe să-şi facă reclamă în ţară, dar şi peste hotare. Nu mult a trecut până când i-a venit…
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
În majoritatea reprezentărilor, în special de pe zidurile mănăstirilor, voievozii români sunt înfăţişaţi purtând coroane complexe, cel mai probabil realizate din aur şi bătute cu pietre scumpe. Preţioasele podoabe care încununau fruntea domnitorilor la încoronare au dispărut fără urmă. Totodată, în legătură cel puţin cu domnitorii Moldovei, există şi numeroase mărturii documentare cu privire la existenţa unor coroane voievodale, bătute în pietre scumpe sau chiar plăci de diamant, podoabe care şi astăzi ar costa o avere. Din toată aceste mărturii ale puterii şi autocraţiei voievozilor români, nu a mai rămas nimic. Mai precis, specialiştii arată că singura coroană voievodală, care…
Pagina 3 din 8