Marți, 25 Decembrie 2018 06:28

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Crăciun, păstrate din bătrâni. Ce se spune despre copiii născuți în această zi

Scris de  Telegrama
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Crăciunul este cea mai așteptată, dar și cea mai importantă dintre sărbătorile de iarnă, reprezentând o adevărată renaştere sufletească. La 25 decembrie, creștinii celebrează Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.

În cultura românească, Crăciunul este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor şi eroilor din basme, dar şi calităţi şi defecte specifice oamenilor. În credința populară, este un om bătrân, un păstor bătrân cu barba de omăt, vecin cu Moş Ajun, fratele său mai mic. Sub influenţa creştinismului, Crăciunul apare ca născut înaintea tuturor sfinţilor, mai mare peste ciobanii din satul în care s-a născut Hristos şi altele.

Legendele naşterii Domnului zugrăvesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moş Crăciun şi avea case mari, grajduri, coşare şi târle pentru vite. Pe neaşteptate, în acest sat liniştit soseşte o femeie necunoscută, care, simţind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moş Ajun şi îi cere găzduire. Motivând că este om sărac, acesta o trimite la fratele său bogat, Moş Crăciun. Acesta, fără să ştie că femeia este Maica Domnului, nu o primeşte sau o trimite să nască în grajdul vitelor. Crăciuneasa o ajută pe străină să nască, fapta pedepsită de Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când Moş Crăciun afla că în grajdul sau s-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi cere iertare lui Dumnezeu, devenind primul creştin şi sfântul cel mai bătrân.

La apariţia creştinismului, Crăciunul era un zeu atât de venerat, încât nu a putut fi exclus cu desăvârşire din calendarul popular şi din conştiinţa oamenilor care adoptaseră credinţa în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciunul se opune sau împiedică naşterea pruncului Iisus, întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moşului, tradiţiile contemporane despre Moşul darnic şi bun, încărcat cu daruri multe, fiind influenţe livreşti pătrunse în cultura populară.

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, fiind ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucura de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

Ca la toate sărbătorile mari, și Crăciunului i-au fost asociate, din bătrâni, numeroase tradiții și superstiții.

În dimineaţa de Crăciun, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apă în care se spala pentru a fi frumoase şi bogate. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, se spune că vei rămâne curat tot anul, dar și că aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.

Dacă este cer senin de Crăciun, va fi un an roditor, iar dacă bate vântul, acesta va aduce ghinion, mai credeau bătrânii.

Ciobanii aşază sub pragul casei un drob de sare învelit pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macina şi, amestecat cu tărâţe, îl dau oilor, pentru că turma să sporească.

În noaptea de Crăciun, pe masă se pune un colăcel, în care se înfige un cuţit. Masa trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are cămin lasă focul aprins. De Crăciun, pâinea se aşează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub faţă de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.

O superstiţie spune că, pentru a fi protejat de deochi şi de farmece, de Crăciun se pun în cele patru colţuri ale mesei usturoi şi seminţe de mac.

Ca să le vină peţitori, din Ajunul Crăciunului şi până la Iordan (Boboteaza), fetele mătură casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine că fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.

Tradiţia spune că de Crăciun se deschide cerul şi este văzut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinţii şi îngerii la masă.

Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

Sursa: ziare.com

Sursa foto: coronapress.ro

 

   

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.