DATE OFICIALE: Doar 7% din planul de reducere a poluării aerului a fost aplicat în Prahova până acum

Un raport oficial întocmit de Consiliul Judeţean Prahova vizând planul de calitate a aerului aprobat pentru toate localităţile în afară de Ploieşti şi Brazi arată că până în acest moment au fost implementate, valoric, abia 7% din măsurile propuse de autorităţi... Iar asta în condiţiile în care eficienţa multora dintre respectivele măsuri era oricum discutabilă.

Anul trecut cam pe vremea aceasta, „Telegrama” publica în ediţia online o analiză cu privire la planul pentru calitatea aerului elaborat la nivelul judeţului Prahova, pentru 102 dintre cele 104 localităţi, titrând că, în linii mari, autorităţile încearcă să rezolve poluarea cu piste de biciclete şi anvelopări. Lipsesc localităţile Ploieşti şi Brazi, care, până la urmă şi nu fără controverse, şi-au elaborat propriul plan. Vă mai spuneam tot atunci că planul judeţean cuprindea 127 de obiective, de la câteva campanii de informare şi monitorizare şi până la amenajarea de spaţii verzi, plantări de perdele forestiere, achiziţia de vehicule nepoluante pentru transportul public, reabilitarea unor clădiri publice sau rezidenţiale, modernizarea reţelelor de iluminat public şi extinderea reţelelor de gaze naturale, plus asfaltări şi amenajări de piste pentru pietoni şi biciclişti. La o primă vedere, documentul arăta mai degrabă ca o compilaţie de proiecte, pe care Consiliul Judeţean sau primăriile le aveau deja în pregătire, fără neapărat să le fi dat o conotaţie ecologică până atunci. Pe lângă această lipsă de imaginaţie din partea autorităţilor, care, ca să fim eleganţi, combat poluarea aerului prin proiecte cu impact nu întotdeauna ridicat, mai remarcam şi faptul că unele dintre localităţile renumite pentru poluare nu prea participau cu idei la acest plan, în timp ce unele dintre autorităţile din localităţi ferite de probleme, până la urmă spre meritul lor, veneau cu un număr relativ crescut de propuneri. La mai bine de un an de la aprobarea planului, Consiliul Judeţean Prahova a întocmit un raport oficial cu privire la punerea în aplicare a măsurilor, raport cel puţin descurajant. 

Vestea bună 

Dacă e să începem într-o notă optimistă, nu putem să ignorăm faptul că autorităţile locale şi judeţene au reuşit, până la începutul acestui an, să investească peste 115 milioane de lei în domeniul calităţii aerului. Mai precis, vorbim despre sumele cheltuite, din bugetele proprii, fonduri europene sau surse guvernamentale, pentru derularea proiectelor propuse.

Suma rezultă din raportul oficial întocmit recent de CJ Prahova şi se referă strict la proiectele aferente autorităţilor publice, fără a lua în calcul alte obligaţii de mediu care le revin companiilor private. O altă veste bună este că unele dintre proiecte s-au finalizat cu succes. Destul de puţine, ce-i drept! Iar aici se opresc veştile bune. Acelaşi bilanţ mai arată că toate aceste proiecte se ridică la o neverosimilă valoare însumată de 1,64 miliarde de lei. Spre exemplu, aproape o treime din această sumă e dată de proiectele europene pe linie de mobilitate urbană depuse de Primăria Ploieşti - achiziţie autobuze diesel Euro VI, modernizare depouri, străpungerea Gara de Sud-Gara de Vest, amenajarea terminalului multimodal de lângă Spitalul Judeţean - sau în numele Ploieştiului, incluzând aici achiziţiile de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie ţinute de Ministerul Dezvoltării. E greu de crezut, când te uiţi la acel total de 1,64 miliarde de lei, că toate aceste proiecte vor ajunge prea curând să fie puse în aplicare. Dar este şi mai dureros de observat că, până acum, autorităţile locale şi judeţene au reuşit să implementeze, la un calcul valoric, abia undeva la 7% din proiectele din planul de calitatea aerului. 

Nici n-au început 

În cel puţin 16 cazuri, autorităţile nici măcar nu au reuşit să înceapă procedurile aferente obiectivelor de investiţii respective. În alte situaţii - şi mai multe - sumele consumate până în 2021 sunt de ordinul zecilor, maxim al sutelor de mii de lei, ceea ce înseamnă că în general s-au făcut plăţi doar pentru realizarea documentaţiilor tehnice, proiectare, consultanţă sau, după caz, exproprieri. Spre exemplu, cele două proiecte europene ale Consiliului Judeţean Prahova pentru modernizarea unor drumuri care asigură legătura cu judeţele vecine, incluse în Prioritatea 1 a regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, depăşesc 153 de milioane de lei, iar până acum s-au făcut cheltuieli de mai puţin de 1,6 milioane. Similar, în Ploieşti, pentru proiectul de modernizare a ieşirii spre Târgovişte, prin lărgirea la patru benzi a şoselei în zona Podul Înalt, s-au făcut plăţi sub 1,9 milioane de lei, dintr-un total de 65,5 milioane. Evident, fiind vorba de proiecte europene, întârzierile pot fi puse pe seama procedurilor greoaie de evaluare a proiectelor şi apoi de selecţie a executanţilor. În aceeaşi situaţie sunt şi proiectele în domeniul mobilităţii urbane demarate de Primăria Sinaia, unde sunt contracte de finanţare semnate, dar lucrările propriu-zise n-au apucat să avanseze foarte tare. Lista include, însă, şi multe alte proiecte întârziate, amânate sau abandonate, unde nu se mai poate da vina pe birocraţie sau proceduri. De exemplu, Consiliul Judeţean Prahova a amânat ani de zile, în mod inexplicabil, obligaţia de înlocuire a unor arzătoare la centrala termică de la Brazi, care asigură termoficarea Ploieştiului, în timp ce extinderea unor reţele de iluminat sau alimentare cu gaze în mai multe localităţi au rămas la nivel de dorinţă, cu zero lei alocaţi până acum, iar la noul parc fotovoltaic propus la Vălenii de Munte nici măcar nu s-a identificat un amplasament, conform datelor din acelaşi bilanţ oficial al Consiliului Judeţean Prahova.