Duminică sunt programate alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Vezi câte secţii vor fi deschise în România!

Republica Moldova îşi va alege, pe 11 iulie, noua componenţă a Parlamentlui, după ce vechiul legislativ a fost dizolvat, în aprilie. La fel ca la toate tururile de scrutin din ultimii ani, analiştii de peste Prut anticipează o luptă foarte strânsă între formaţiunile pro-europene şi cele pro-ruse. La alegerile din această săptămână vor funcţiona peste 2.100 de secţii de votare, dintre care 150 în diaspora. Doar 12 dintre acestea se află în România.

Alegerile anticipate au fost convocate după ce Parlamentul a fost dizolvat în luna aprilie, ca urmare a refuzului de a vota două propuneri succesive pentru funcţia de premier. Cele două persoane propuse au fost respinse de Parlament pe 11 februarie, respectiv 25 martie. Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a sesizat Curtea Constituţională, iar la 15 aprilie instanţa a adoptat o decizie prin care a recunoscut întrunirea circumstanțelor necesare pentru dizolvarea Parlamentului. Pe 28 aprilie - după ce, între timp, a fost declarată neconstituţională o decizie a Parlamentului prin care era decretată starea de urgenţă, ceea ce ar fi amânat întreaga procedură - preşedintele a semnat decretul prin care a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor anticipate la 11 iulie 2021.

Unde se poate vota

La scrutinul de duminică vor fi organizate puţin peste 2.000 de secţii de votare pe teritoriul Republicii Moldova şi 150 pentru cetăţenii moldoveni care se află peste graniţe. Cele mai multe secţii din străinătate au fost stabilite, în ordine, în Italia, 31 la număr, Rusia, 17, şi Statele Unite ale Americii, 13. În România, conform informaţiilor publicate de autorităţile din Moldova, vor exista 12 secţii de votare, în 11 localităţi: Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Sibiu, Suceava şi Timişoara.

Iniţial, autorităţile propuseseră deschiderea a 191 de secții de votare în 38 de țări, cu 52 mai multe decât la scrutinul prezidențial din 2020, Parlamentul a aprobat 139, iar ulterior numărul a fost uşor revizuit.

Cine concurează

Potrivit analiştilor, votul în interiorul ţării ar urma să fie unul strâns între formaţiunile pro-occidentale şi forţele pro-ruse, în timp ce din diaspora, evident cu excepţia secţiilor din Rusia şi câteva alte state, se aşteaptă un vot masiv pro-european. Practic, bătălia pentru formarea noului guvern se va da între Partidul Acţiune şi Solidarite, înfiinţat de actualul preşedinte, Maia Sandu, şi Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, care îi are în prim-plan pe foştii preşedinţi Igor Dodon şi Vladimir Voronin. Specialiştii mai anticipează că în viitorul Legislativ ar urma să intre şi Partidul "Şor", condus de fostul refugiat Ilan Şor, şi Blocul electoral "Renato Usatâi", condus de primarul Municipiului Bălţi. La alegerile din 11 iulie participă şi un "satelit" al Alianţei pentru Unirea Românilor. După ce a intrat în Parlamentul din România în 2020, AUR propune şi în Moldova o listă completă, cu 103 candidaţi, printre care şi fostul primar al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă.

Pentru cele 101 mandate de deputat concurează 20 partide politice, 2 blocuri electorale și un candidat independent. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puțin de 1/3 din numărul total al alegătorilor. De asemenea, trebuie atins un prag electoral de 2% în cazul candidaţilor independenţi, 5% pentru partide şi 7% pentru blocuri electorale.

(Foto: Digi24)