Familiile polițiștilor decedați ar putea fi evacuate din locuințele de serviciu. Proiect publicat în transparență

locuințe serviciu proiect mai chiriasi polițiști decedați familii evacuate

Sindicatul Europol reclamă propunerile dintr-un proiect MAI prin care familiile polițiștilor decedați ar urma să fie evacuate din locuințele de serviciu în care locuiesc cu chirie în cazul în care nu-și permit cumpărarea imobilelor în cauză.

„La data de 18.12.2025, pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Interne a fost pus în Transparență decizională proiectul Legii privind unele măsuri referitoare la locuințele de serviciu pentru unele categorii de personal din sistemul public, precum și expunerea de motive care a stat la baza elaborării acestuia.

Conform Legii nr. 562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare, aflată în prezent în vigoare, polițiștii pensionari își puteau păstra calitatea de chiriași ai locuințelor de serviciu, precum și urmașii acestora (în cazul în care titularii contractelor de închiriere erau decedați), iar veniturile nu le permiteau cumpărarea locuințelor de serviciu”, precizează Sindicatul Europol.

În prezent, potrivit Legii nr. 562/2004, în situaţia în care locuințele de serviciu sunt ocupate de pensionari sau de urmaşi ai titularilor contractelor de închiriere decedaţi, al căror venit nu le permite cumpărarea locuinţei, aceștia își pot păstra calitatea de chiriaș.

Familii evacuate din locuințele închiriate

„La acest moment, în baza proiectului de act normativ postat în Transparență decizională, ai cărui inițiatori sunt Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, articolul 6 din Legea nr. 562/2004 va fi abrogat.

Practic, Cătălin Predoiu, fără vreo perioadă de tranziție, va arunca efectiv în stradă urmașii polițiștilor decedați care din cauza veniturilor mici nu vor putea să achiziționeze locuința de serviciu în condițiile art. 3 din lege. În concret, în baza modificărilor ce urmează a fi implementate prin proiectul de lege, tocmai categoriile de persoane vulnerabile vor avea de suferit care nu ar avea posibilitatea închirierii unei locuințe la prețurile practicate în prezent pe piața imobiliară”, avertizează sindicaliștii.

Articolul 3 prevede că:

„(1) Locuinţele de serviciu pot fi vândute titularilor de contract de închiriere cu plata integrală a valorii locuinţei sau în rate. La încheierea contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate se va achita un avans minim de 20% din valoarea locuinţei stabilită la data vânzării.

(2) Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuinţelor se vor eşalona pe o perioadă de maximum 20 de ani, cu o dobândă anuală de 8%.

(3) Vânzarea locuinţelor de serviciu se efectuează prin structuri proprii, abilitate prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională”, 

Sindicatul Europol mai atrage atenția asupra faptului că, oricum, locuințele puse la dispoziția polițiltilor se află, de cele mai multe ori, „în stare deplorabilă”, iar polițiștii au fost nevoiți să le reonveze și mobileze, „pentru a-și crea condiții decente, costurile fiind suportate integral de către aceștia din veniturile proprii”.

Argumentele MAI

În expunerea de motive atașată proiectului se arată că, „potrivit Legii nr. 114/1996 a locuinţei, republicată, locuinţa de serviciu este locuinţa destinată funcţionarilor publici, angajaţilor unor instituţii sau agenţi economici, acordată în condiţiile contractului de muncă, potrivit prevederilor legale. Astfel, locuinţele de serviciu au o destinaţie specială, respectiv aceea de a sprijini personalul angajat al instituţiilor publice sau agenţilor economici care le au în administrare şi, implicit, activitatea acestor instituţii, prin asigurarea unui fond locativ destinat temporar închirierii personalului activ care nu deţine o altă locuinţă. Prin urmare, contractul de închiriere este accesoriu raportului principal de muncă/serviciu, astfel că nu se justifică ca, după încetarea raporturilor de muncă/serviciu, din orice motiv, inclusiv prin pensionare, aceste contracte să fie menţinute, urmând ca locuinţele să fie atribuite altor angajaţi ai instituţiei cu nevoi locative”. 

Documentul prezintă situaţia locuinţelor de serviciu deținute de instituțiile din sistemul justiției, precum și al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

„La nivelul fondului locativ al Ministerului Justiţiei și al instanţelor judecătoreşti, există un număr de 211 locuinţe de serviciu, din care 53 locuințe sunt ocupate de personalul pensionat/soţ/soţia acestuia, iar 8 sunt neatribuite;

  • la nivelul Ministerului Public, dintr-un total de 23 locuințe de serviciu, 7 sunt alocate unor procurori pensionari, iar 8 sunt neatribuite;
  • la nivelul fondului locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate există un număr de 178 locuinţe de serviciu, din care 88 locuințe sunt ocupate de personalul pensionat/soţ/soţia acestuia.

În cadrul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, situația se prezintă astfel:

  • la nivelul Ministerului Apărării Naționale sunt 662 de locuințe de serviciu din care ocupate de personalul pensionat/soţ/soţia acestuia un număr de 45 locuințe de serviciu;
  • la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, dintr-un total de 380 de locuințe de serviciu, 6 sunt alocate unor polițiști pensionari, iar 70 sunt neatribuite;
  • la nivelul Serviciului Român de Informaţii, există un număr de 33 locuinţe de serviciu;
  • la nivelul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dintr-un total de 8 locuinţe de serviciu, una este ocupată de un cadru militar activ, 3 sunt ocupate de cadre militare în rezervă, iar 4 sunt neatribuite”.

Proiectul poate fi consultat AICI.

Expunerea de motive a fost publicată AICI.

Sursa foto: Sindicatul Europol