Descoperirea făcută de o echipă internațională de cercetători confirmă o teză din anii '60 ai secolului trecut lansată de unul dintre pionierii arheologiei preistorice românești, Constantin S. Nicolăescu-Plopșor.
Specialiști de la centre de cercetare din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova au reanalizat elementele faunistice descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice care au avut loc la începutul anilor `60 în situl de la Valea lui Grăunceanu - Bugiulești, jud. Vâlcea, scrie Hotnews, care citează un studiu recent publicat în revista Nature Communications.
Cercetătorii au folosit datarea prin metoda uraniu-plumb, una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani. Datările au indicat o vârstă medie de cel puțin 1,95 de milioane de ani a fosilelor, posibil chiar peste 2 milioane de ani, ceea ce face ca situl de la Valea lui Grăunceanu să fie cel mai vechi sit european în care apar urme de activitate a unor homini.
Peste 4.500 de elemente fosile au fost analizate cu ajutorul unor microscoape de înaltă rezoluție pentru a putea identifica eventualele modificări artificiale survenite pe suprafața acestora. Rezultatele au indicat faptul că 20 dintre acestea prezintă incizii care, cel puțin în cazul a opt dintre ele, au fost create cert în mod artificial. Faptul că inciziile apar în pozițiile anatomice care indică descărnarea, susțin autorii studiului, indică o operațiune de îndepărtare voită a țesuturilor moi de pe oase, implicit a unei specii hominine capabilă să folosească unelte în acest scop.
„Inciziile nu au fost observate până acum, deși elementele faunistice au fost descoperite de aproape 60 de ani, pentru simplul fapt că specialiștii din acei ani de început ai arheologiei preistorice din România fie nu au acordat atenție acestui aspect, fie nu le-au observat. Accentul s-a pus atunci pe prezența unor posibile unelte create din os, ipoteză care a fost demontată ulterior, pe baza analizei detaliate a elementelor în cauză. De altfel, atunci, la începutul anilor ’90, a început să cadă în desuetudine ipoteza prezenței hominine la Valea lui Grăunceanu”, a explicat Adrian Doboș, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, specialist în perioada paleoliticului inferior și unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature.
Timiș: Marca “ţăranul smart” va fi înregistrată la OSIM de Muzeul Satului Bănățean
Datările au indicat o vârstă medie de cel puțin 1,95 de milioane de ani a fosilelor, posibil chiar peste 2 milioane de ani, ceea ce face ca situl de la Valea lui Grăunceanu să fie cel mai vechi sit european în care apar urme de activitate a unor homini.
„Dat fiind faptul că registrul fosil din acea perioadă este unul extrem de sărac în Eurasia, este dificil să ne pronunțăm asupra speciei de hominini care a lăsat astfel de urme pe teritoriul României. Cel mai probabil, vorbim de indivizi din specia Homo erectus sau precursori evolutivi ai acestora. Însă, în lipsa unor resturi fosile care să ne ofere indicii despre aceștia, totul rămâne la nivel de supoziție”, a adăugat Adrian Doboș.
În prezent, cele mai vechi situri europene care au oferit fosile umane sunt cele de la Barracon Leon, Spania (1,5 milioane de ani), Kocabaș, Turcia (1,3-1,1 milioane de ani) și Sima del Elefante, Spania (1,2-1,1 milioane de ani).
