Sondajul de opinie realizat de CURS la nivel național, în luna ianuarie 2026, surprinde un climat social dominat de pesimism, neîncredere și așteptări economice negative. Rezultatele indică o continuitate a stării de nemulțumire publică de la finalul anului 2025, cu accent pe deteriorarea percepțiilor privind direcția țării, funcționarea instituțiilor și evoluția nivelului de trai, arată sociologii Centrul de Sociologie Urbană și Regională.
Direcția în care se îndreaptă România
Percepția populației privind direcția țării rămâne covârșitor negativă. 76% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 19% apreciază că direcția este una bună, iar 5% nu au o opinie clar formulată. Acest raport profund dezechilibrat confirmă persistența unui sentiment colectiv de frustrare și lipsă de încredere în evoluția generală a țării.
Încrederea în personalități politice
Încrederea în personalitățile politice analizate rămâne scăzută, fără ca vreun lider să întrunească o susținere majoritară. Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, față de 60% opinii negative, iar George Simion și Dan Nicușor obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic.
Imaginea instituțiilor
Evaluarea instituțiilor evidențiază o polarizare clară între instituțiile percepute ca stabile și cele politice. Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% și 80%, în timp ce Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive. La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Aceste rezultate indică o ruptură între cetățeni și instituțiile asociate cu decizia politică și actul de guvernare.
Intenția de vot la alegerile parlamentare
În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, AUR ar obține 35% din voturi, menținându-se detașat pe primul loc. PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%. Distribuția intențiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată și o capitalizare a nemulțumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual.
Așteptări privind situația economică și nivelul de trai
Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populației.
Măsuri pentru reforma administrativă, reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor la buget. Proiectul de lege a fost publicat de Ministerul Dezvoltării
Așteptări privind evoluția prețurilor
Percepțiile privind evoluția prețurilor sunt extrem de pesimiste. 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, niciun respondent nu anticipează scăderi, iar 3% nu au o opinie. Nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste reflectă o anxietate economică accentuată.
Reunirea Republicii Moldova cu România
În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc.
Concluzie generală
Sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăți marcate de pesimism economic, neîncredere în instituțiile politice și absența unor lideri percepuți ca fiind capabili să ofere direcție și stabilitate. Percepția accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu așteptări inflaționiste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potențial major de influențare a comportamentului electoral și a stabilității politice pe termen scurt.
Metodologia cercetării
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.
Rezultatele complete >>> AICI
Sursa: CURS
