CJ visează la un drum care să lege cele patru văi din Prahova

CJ visează la un drum care să lege cele patru văi din Prahova
Previous Next

Consiliul Judeţean vrea fonduri europene pentru un drum care să traverseze Prahova de la vest la est şi să lege Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Slănicului şi Valea Teleajenului. Instituţia solicită finanţare pentru realizarea documentaţiei tehnice, iar iniţiativa readuce în actualitate celebrul „Transbaiul”, promis de peste opt ani şi care ar putea deveni al treilea cel mai înalt drum din ţară.

E evident că relieful influenţează comunicaţiile rutiere, iar din acest punct de vedere harta judeţului Prahova, pe jumătatea nordică, e marcată de Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Slănicului şi Valea Teleajenului, cu multe conexiuni rutiere care leagă sudul de nord, primele exemple evidente fiind DN 1 şi DN 1A, dar foarte puţine care leagă vestul de est. Tocmai asta încearcă să facă acum Consiliul Judeţean, care propune un coridor rutier care ar urma să conecteze toate cele patru văi, pornind de la Buşteni, trecând prin Valea Doftanei, traversând Slănicul la Vărbilău şi ajungând în DN 1A, nu departe de albia râului Teleajen, la Gura Vitioarei. O mare parte din drumurile care compun acest aşa-zis coridor de mobilitate există, o alta urmează să fie construită. Sunt mai multe etape, iar una dintre ele readuce în actualitate ceea ce lumea numea, acum câţiva ani, „Transbaiul”, prezentat ca răspunsul propus de Prahova la Transfăgărăşan şi Transalpina. Acesta ar urma să lege oraşul Buşteni de comuna Valea Doftanei. Următorul tronson porneşte în prelungirea primului, legând Valea Doftanei, pe drumuri judeţene existente, de Gura Vitioarei. E drept că, dacă e să fim cârcotaşi, mai e ceva de mers până la graniţa estică a judeţului, însă nu trebuie ignorate avantajele pe care le-ar aduce existenţa unui astfel de drum, la standarde moderne.

Obiectivul a fost inclus recent de Consiliul Judeţean Prahova în strategia de dezvoltare a judeţului, pe baza căreia sunt depuse proiectele europene. Cu aceeaşi ocazie, consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre privind „justificarea impactului” pe care proiectul de infrastructură rutieră îl va avea pentru dezvoltarea economică a zonei. Mai departe, intenţia este de atragere a unei finanţări europene în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică 2014-2020. Mai pe româneşte, dincolo de limbajul administrativ, instituţia vrea să obţină bani de la UE, în actuala sesiune, pentru pregătirea documentaţiei tehnice, urmând ca în viitoarea sesiune, 2021-2027, pe baza documentaţiei de acum, să fie depusă cererea de finanţare pentru realizarea propriu-zisă a lucrărilor.

Ruta propusă

Sectorul dintre Valea Doftanei şi Gura Vitioarei cuprinde o porţiune din Drumul Judeţean 102I, cel care leagă municipiul Câmpina de Valea Doftanei. În dreptul comunei Brebu, traseul continuă pe DJ 101T, trecând prin comunele Aluniş şi Vărbilău, unde se intersectează cu DJ 102, drumul care leagă Ploieştiul de Slănic. E traversată o porţiune relativ redusă din DJ 102, până la Poiana Vărbilău, apoi se intră pe DJ 100G, cu un scurt sector de serpentine la început, apoi un parcurs lin până la Gura Vitioarei, pe lângă Bughea de Jos, pe ceea ce oamenii care vin dinspre Valea Teleajenului numesc „Drumul Slănicului”. Putem presupune că intrarea în DN 1A se va face printr-un sens giratoriu sau o pasarelă, din moment ce autorităţile vorbesc despre creşterea mobilităţii. Va fi interesant de văzut şi cum se vor rezolva conexiunea dintre Valea Doftanei şi Brebu, problemele cu alunecările de teren din zona Pietriceaua, între Brebu şi Aluniş, dar şi intersecţia dintre drumurile judeţene 101T şi 102, de la Vărbilău, unde există o trecere la nivel cu calea ferată, la câţiva metri de intrarea, în rampă, în drumul cu prioritate.

Toate cele patru DJ-uri menţionate există deja, proiectul european propunând modernizarea lor. „Traseul va corespunde din punct de vedere tehnic standardelor europene în vigoare privind siguranța rutieră, marcaje rutiere, indicatoare de circulație, precum și amenajarea curbelor și pantelor, contribuind la siguranța și confortul în trafic al utilizatorilor. Prin implementarea proiectului, tronsoanele drumurilor județene vor beneficia de un profil nou, modernizat și reabilitat care va contribui la sporirea considerabilă a capacității portante, asigurând condiții de siguranță rutieră a celor care tranzitează zona , utilizând acest drum cu deschidere către căile rutiere naționale și direct către cele europene care fac perte din rețeaua TEN-T”, se explică în documentaţia elaborată de Direcţia Proiecte cu Finanţare Externă din CJ Prahova.

Resuscitarea Transbaiului

Ideea unui drum rapid care, cum priveşti harta, să lege pe orizontală judeţul a fost dezbătută de ani buni de către autorităţile judeţene, încă de pe vremea când Mircea Cosma se afla la conducerea CJ Prahova. Cealaltă parte a obiectivului de investiţii de acum vizează „Accesibilizarea golului alpin Munții Baiului”. Este vorba despre aşa-zisul Transbaiul, un fel de replică la Transalpina, şi el de asemenea departe de a fi o noutate, ca dovadă că primele rezultate pe care le oferă Google la o căutare după acest termen sunt de prin 2012. La momentul respectiv, ni se spunea că există un drum forestier, practicabil doar pentru vehicule adaptate la mersul off-road, care ar urma să fie modernizat şi să devină, oficial, a treia şosea ca altitudine din ţară. În primele sale apariţii în presă, Transbaiul includea şi oraşul Azuga. În forma propusă acum, proiectul începe la Buşteni.

Apropo de planurile mai vechi ale autorităţilor, în zonă mai există proiecte pentru două drumuri, în diverse stadii. Unul ar fi cel care să lege Valea Doftanei de Săcele, peste munte, în mare măsură tot pe traseul unui drum forestier, ca alternativă la DN1, proiect pe care de-a lungul anilor CNAIR-ul ba s-a lăudat că-l va realiza, ba a anunţat că l-a scos din lista de priorităţi. Pe o parte din el, între Câmpina şi Valea Doftanei, CJ Prahova şi-a asumat să deruleze investiţia. Tot Consiliul Judeţean promitea, un pic mai recent, o centură ocolitoare a municipiului Câmpina, care ar urma să pornească de lângă Calea Daciei şi să meargă prin estul localităţii, pe lângă Râul Doftana, intrând în acelaşi DJ 102I.

 

casetaaaaa

În prezent, cum nu există o legătură directă între Buşteni şi Valea Doftanei, un itinerariu de la un capăt la celălalt al traseului propus de Consiliul Judeţean, adică Buşteni-Gura Vitioarei, ar însemna 96 de kilometri, care ar putea fi parcurşi, conform estimării unei aplicaţii de profil, în două ore şi patru minute. Asta dacă ţii neapărat să vizitezi şi Valea Doftanei. Altfel, traseul recomandat între cele două localităţi aflate la capete e pe DN 1 până la Comarnic, după care Şotrile şi Aluniş, însmnând 77 de kilometri în o oră şi 24 minute. Evident, Transbaiul ar reduce în mod considerabil timpul pierdut pe şosea. Între Valea Doftanei şi Gura Vitioarei ar mai rămâne vreo 50 de kilometri, fiind de aşteptat ca şi aici timpul să se reducă odată cu lucrările de modernizare. Un alt exemplu interesant: cum te uiţi pe hartă, Sinaia, Valea Doftanei şi Măneciu sunt cam pe aceeaşi linie, fără să existe neapărat o distanţă de speriat între ele. În realitate, pe drum, e evident că nu ai cum să aplici linia dreaptă de pe hartă şi, culmea, ca să ajungi din Sinaia în Măneciu, adică de pe DN 1 până pe DN 1A, prima rută pe care o recomandă aplicaţiile de profil iese din judeţ! Prin Braşov, pe la Săcele, ar fi 99 de kilometri în total, pe care aplicaţia consideră că i-ai putea parcurge în o oră şi 28 de minute. Celelalte rute recomandate ajung pe la o oră şi 35 de minute, o oră şi 52 şi o oră şi 55, din nou dovadă că un drum modern care să taie judeţul „pe orizontală” ar fi binevenit.

 

Image
Image
Image