Alex Calinoiu

Alex Calinoiu

Autorităţile ploieştene pregătesc, cu sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Prahova, un proiect amplu de reumplere a lacului secat din cadrul Parcului Memorial "Constantin Stere" şi reamanajare a aşa-zisei plaje de aici. În cadrul acestui obiectiv, administraţia locală vrea să amenajeze şi o nouă parcare, cu peste 160 de locuri, care ar urma să coste puţin sub 450.000 de lei.

Pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Consiliului Local Ploieşti e propus în dezbatere un proiect de hotărâre vizând aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi acestei parcări.

Conform documentaţiei, aici vor fi realizate un drum de acces de 235 de metri lungime şi o parcare pe 2.045 de metri pătraţi, cu o capacitate de 161 de locuri. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Parcului Memorial "Constantin Stere", investiţia e evaluată la puţin sub 450.000 de lei, iar fondurile ar urma să vină de la Consiliul Judeţean, în baza unui parteneriat cu Primăria Ploieşti.

   

Autorităţile ploieştene urmează să desemneze o comisie care să negocieze cu operatorul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare pentru extinderea canalizării în cartierul Mitică Apostol şi conectarea reţelei la sistemul centralizat, pentru care ar fi nevoie de o subtraversare a căii ferate în apropiere de Gara de Vest. Negocierile vor viza sursa finanţării pentru aceste investiţii şi eventuala nevoie de modificare a tarifelor practicate de Apa Nova Ploieşti.

Pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Consiliului Local Ploieşti figurează un proiect de hotărâre pentru desemnarea unei comisii speciale, care va fi compusă, cel mai probabil, din cinci consilieri, cărora ar urma să li se adauge mai mulţi angajaţi din aparatul de specialitate, desemnaţi prin dispoziţie a primarului.

Proiectul în sine, publicat pe pagina de internet a municipalităţii, nu oferă foarte multe detalii despre rolul acestei comisii. Totuşi, potrivit informaţiilor oferite astăzi de viceprimarul Cristian Ganea, comisia va urmări în primul rând stabilirea unei variante de lucru pentru extinderea reţelelor subterane în Mitică Apostol, obiectiv de investiţii propus de câţiva ani. Mai precis, principalele necunoscute se leagă de sursa finanţării, fie din bugetul local, fie din fondul de investiţii al operatorului, şi eventual, în al doilea scenariu, modificarea tarifelor.

   

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat marţi că formaţiunea a strâns peste 233 de semnături pentru moţiunea de cenzură şi că aceasta va fi depusă cel mai probabil luni, 30 septembrie. El a adăugat că ultimele negocieri vor fi purtate joi, individual, cu mai mulţi parlamentari.

„Când vom avea toate semnăturile la locul lor, după finalizarea discuţiilor vom anunţa cifra finală a numărului de semnatari care susţin moţiunea de cenzură. (...) Am trecut de 233 de semnături. (...) Am discutat cu mai mulţi dintre cei cu care am purtat negocieri, cel mai probabil moţiunea va fi depusă luni. Cel mai probabil, după cum este calendarul prevăzut în Constituţie se va dezbate şi vota luni sau marţi, 7 sau cel târziu 8 octombrie”, a declarat Ludovic Orban, la TVR 1, citat de Mediafax.

„Negocierile se vor finaliza în jurul zilei de joi şi vom fi pregătiţi să anunţăm oficial rezultatul acestor discuţii. Mai avem negocieri programate cu parlamentari individuali”, a subliniat Orban.

Totodată, preşedintele PNL a afirmat că ALDE şi Pro România vor susţine moţiunea de cenzură şi vor vota la vedere, notează Digi24.

   

Biroul Electoral Central (BEC) a sesizat Parchetul General în privința mai multor candidați la alegerile prezidențiale, în contextul în care în urma verificărilor instituția a constatat elemente de similitudine în semnăturile depuse de către aceștia. Printre candidați se numără Alexandru Cumpănașu, Miron Cozma și Viorel Cataramă.

„Luând în considerare cele reținute în motivarea Deciziilor Biroului Electoral Central privindu-i pe candidații Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), Miron Cozma (candidat independent), Maria Minea (Partidul Românilor Patrioți de Pretutindeni), Cătălin Sorin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Național), Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Alexandru Cumpănașu (candidat independent), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Bobby George Marius Pănescu (candidat independent), în sensul că s-a constatat un număr semnificativ de semnături, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă, de natură de a influența îndeplinirea condiției legale referitoare la numărul minim de susținători de 200.000, membrii BEC au înțeles să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la verificarea împrejurimilor de fapt care au stat la baza constatărilor menționate în cuprinsul Deciziilor BEC indicate anterior”, transmite BEC, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX.

Până acum au fost validate candidaturile pentru Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor şi Mircea Diaconu, informează Digi 24.

   

Fost primar şi senator, Andrei Volosevici a confirmat oficial că va candida la alegerile locale din 2020, pentru a recâştiga Primăria Ploieşti. Politicianul a evitat să dea alte informaţii, spunând doar că este "determinat" să candideze şi că îşi doreşte să aducă alături de el o echipă consistentă de consilieri locali, care să schimbe în bine faţa oraşului.

Confirmarea publică vine în contextul în care de câteva luni circulă zvonuri în mediul politic cu privire la posibila sa candidatură, dar şi cu privire la "curtarea" sa atât de către PNL, partid în care a mai activat, dar şi de către PSD, deşi conducerile celor două organizaţii judeţene au dezminţit informaţiile. La rândul său, politicianul a evitat să ofere prea multe detalii, confirmând doar că va candida anul viitor, anunţ care cu siguranţă bucură foarte mulţi ploieşteni, după un mandat foarte apreciat, între 2008 şi 2012, urmat de o serie de dezamăgiri oferite de conducerile ulterioare ale Primăriei.

"Sunt determinat să candidez, pentru a încerca, într-o echipă mare, alături de consilierii locali, să facem nişte lucruri importante pentru Ploieşti. Pot confirma că în 2020 voi candida, însă la acest moment nu pot oferi alte detalii", a declarat Andrei Volosevici pentru "Telegrama".

CITIŢI ŞI:

VIDEO | Nume noi în ALDE Prahova. Mai mulţi politicieni au părăsit PNL pentru a se alătura echipei lui Volosevici

VIDEO | Ce spune conducerea ALDE despre posibila candidatură a lui Andrei Volosevici la Primăria Ploieşti în 2020

Andrei Volosevici a fost primar al Ploieştiului timp de un mandat, din partea PDL, apoi în 2012, în contextul în care partidul său înregistra o scădere semnificativă de imagine, a pierdut în torul doi al alegerilor locale contra lui Iulian Bădescu, fiind ales ulterior senator, la ultimele alegeri parlamentare uninominale. A mai activat pentru scurt timp în PMP, alegerile locale din 2016 l-au găsit în PNL, iar în toamna aceluiaşi an a plecat la ALDE, dezamăgit de colaborarea cu liberalii. În ALDE a fost urmat de foarte mulţi dintre foştii colegi.

   

După o formulă de calcul stabilită la nivel central care a lăsat foarte multe primării fără fonduri suficiente în 2019 şi după rectificări ale bugetului naţional care n-au îmbunătăţit prea mult situaţia, Consiliul Judeţean Prahova a repartizat, în această săptămână, o sumă de aproape 28,5 milioane de lei către primăriile care mai aveau nevoie de bani. La nivelul oraşelor şi comunelor, cele mai mari alocări au fost făcute către localităţile conduse de primari de la PSD şi ALDE, în timp ce, în alte cazuri, primăriile au primit sume derizorii, de ordinul câtorva zeci de mii de lei.

Cea mai mare alocare merge către Ploieşti, care primeşte 10 din cele 28,5 milioane de lei. Este vorba despre o promisiune făcută în primăvară de preşedintele Consiliului Judeţean şi al PSD Prahova, Bogdan Toader, care îşi luase angajamentul, la scurt timp după ce aleşii de la PSD şi ALDE din Consiliul Local votaseră o majorare a tarifului de termoficare, că bugetul judeţului va contribui pentru acordarea unei subvenţii la căldură. Dacă scoatem din calcul municipiul reşedinţă de judeţ, rămâne o sumă totală de 18.492.000 de lei, împărţită preponderent către primăriile conduse de social-democraţi şi membri ALDE, cu toate că PNL are mai mulţi primari în Prahova decât cele două partide împreună. Mai precis, primăriile PSD au primit 58% din banii disponibili, PNL 34,7%, adică un pic mai mult de o treime, ALDE 5,7%, pentru doar trei localităţi, iar în localităţile conduse de primari din alte formaţiuni ajunge o pondere de 1,6% din suma respectivă.

Iată cum se prezintă situaţia când facem o analiză detaliată pe municipii, oraşe şi comune! În primul caz, situaţia e simplă, pentru că şi la Ploieşti şi la Câmpina sunt primari PNL. La nivel de oraşe, PNL are 6 primari, adică jumătate din total, dar a primit 870.3000 de lei, mai puţin de un sfert din suma alocată, PSD, cu 5 primari, a primit 2,2 milioane de lei, însemnând 61,6%, în timp ce oraşul Băicoi, singura localitate urbană din Prahova cu primar de la ALDE, a beneficiat de o alocare de 500.000 de lei de la Consiliul Judeţean. La un calcul al banilor pe localitate, observăm că în oraşele conduse de primari PSD media este de 440.000 de lei per localitate, la ALDE calculul e simplu, 500.000 de lei, în timp ce un oraş condus de primar liberal a primit, atenţie, doar puţin peste 145.000 de lei, de peste trei ori mai puţin decât în cazul celor conduse de social-democraţi.

În cazul comunelor, ALDE are 2 primari, PSD 40 şi PNL 48. Mai rămân comuna Gura Vitioarei, unde primarul a decedat, iar conducerea e asigurată de viceprimarul ales de pe listele PSRO, şi Şoimari, cu primar ales de la un partid mai mic. Când facem calculul, observăm că PSD, cu 40 de primari, a primit peste 8,5 milioane de lei, PNL sub 5,2 milioane, iar ALDE 550.000 de lei. Asta înseamnă alocări de 58,6% pentru aşa-zisele primării PSD, 35,6% pentru PNL, 3,8% pentru ALDE şi 2% pentru celelalte formaţiuni. La calculul mediu al repartizărilor pe localităţi, cel mai bine stă, încă o dată, ALDE, cu 275.000 de lei per primar, în localităţile rurale conduse de PSD au ajuns 213.3000 de lei în medie, în timp ce în cele cu primari PNL 108.012 lei. Totuşi, aici ar mai fi unele nuanţe interesante. La Podenii Noi, spre exemplu, primarul e ales de la PNL, dar şi-a declarat public simpatia către ALDE Prahova. Coincidenţă sau nu, aici a ajuns din bugetul judeţului o sumă consistentă, de 300.000 de lei. La Gorgota, primarul e tot PNL, după ce activase mulţi ani în PSD. Pe vremea USL-ului, n-a avut loc să candideze, aşa că a plecat din PSD către PDL şi a câştigat, ulterior ajungând, după fuziune, în PNL. Conducerea PSD Prahova nu şi-a ascuns niciodată regretul pentru alegerea făcută atunci, surse de încredere din mediul politic anunţând că liderii social-democraţi din Prahova încă îl "curtează", în încercarea de a-l readuce în partidul din care plecase. Coincidenţă sau nu, şi aici alocarea a fost consistentă, de 200.000 de lei. Dacă excludem din calcul cele două comune, PNL rămâne, în urma repartizării de fonduri de la Consiliul Judeţean, cu puţin sub 4,7 milioane de lei, la 46 de localităţi rurale, şi o medie de 101.839 de lei pe comună, mult sub cele de 275 sau 213 mii de lei de la ALDE, respectiv PSD.

CITIŢI ŞI:

RECTIFICARE BUGETARĂ - Câți bani a trimis Guvernul în Prahova, pentru echilibrarea bugetelor locale

Însumând comunele şi oraşele, observăm că ALDE a primit acum de la Consiliul Judeţean Prahova 1.050.000 de lei, însemnând 5,8%, PSD 10.732.000 de lei, adică 59,2%, PNL 6.054.900 de lei, adică 33,4%, iar în cele două localităţi unde conducerea e asigurată de alte formaţiuni au ajuns 300.600 de lei, adică 1,6%. Asta în contextul în care, aşa cum vă spuneam, PNL are cei mai mulţi primari. Sigur, dacă luăm în calcul Ploieştiul, balanţa se mai schimbă, însă în cazul alocării de 10 milioane de lei pentru municipiul reşedinţă de judeţ trebuie să ţinem cont că vorbim despre o promisiune făcută încă din primăvară, când partidele se luptau să vină cu soluţii la criza termoficării şi când CJ şi Primăria îşi pasau reciproc centrala termică de la Brazi şi costurile de investiţii aferente acesteia. Şi asta fără a uita că, la Ploieşti, tot PSD şi ALDE au majoritatea confortabilă în forul legislativ local.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Ploieştiul a primit banii promişi de la Consiliul Judeţean pentru subvenţia la termie

Ca să vă dăm câteva exemple, la nivelul oraşelor, cele mai mari alocări de la bugetul judeţului au fost făcute pentru Băicoi (primar ALDE), Breaza şi Vălenii de Munte (primari PSD), toate cu câte 500.000 de lei. Mai departe, la Boldeşti-Scăeni, Buşteni şi Comarnic au ajuns câte 400.000 de lei. A naibii coincidenţă, toate trei cu primari PSD! În schimb, în tabăra cealaltă, cea mai mare sumă e de 300.000 de lei, repartizată la Mizil, în timp ce Breaza a primit doar 76.500 de lei, Slănicul 87.800 de lei şi Plopeniul 120.600 de lei. Sinaia şi Urlaţi nu stau nici ele mult mai bine, cu repartizări de 139.800, respectiv 145.600 de lei. În mediul rural, clasamentul e deschis de Valea Călugărească şi Cornu, ambele cu câte 400.000 de lei, urmate de Gura Vadului (350.000), Tomşani (350.000), Ciorani (342.000), toate fiind localităţi cu primari PSD. În Podenii Noi, unde primarul liberal s-a declarat "membru ALDE cu sufletul", au ajuns 300.000 de lei, la fel şi în Măgureni, unde primarul e cu acte în regulă de la ALDE, în timp ce localitatea Măneciu, tot cu primar ALDE, a primit 250.000 de lei. La polul opus, ca să aveţi un termen de comparaţie, cele mai mici alocări de fonduri în mediul rural au fost către Tătaru (55.000 de lei), Proviţa de Jos (65.500 de lei), Ariceştii Zeletin (73.700 de lei), Bertea (73.700 de lei), Berceni (73.800 de lei) şi Bătrâni (79.500 de lei), toate conduse de primari de la Partidul Naţional Liberal.

Cum se explică acest fenomen? Cifrele conduc spre ideea unei repartizări de fonduri pe criterii politice, majoritatea PSD-ALDE din Consiliul Judeţean asigurându-se că primarii din cele două partide au beneficiat de alocări consistente, de sute de mii de lei, în timp ce localităţile conduse de primari PNL, deşi mai multe la număr, vor fi nevoite să reziste până la finalul anului cu alocări de ordinul zecilor de mii de lei în multe cazuri, din care abia se pot achita câteva salarii. Vorbim despre banii tuturor prahovenilor, strânşi în bugetul Consiliului Judeţean din taxele şi impozitele plătite de oameni şi din cotele defalcate repartizate de la nivel central, dar împărţiţi, se pare, în funcţie de culoarea politică!

   

Consiliul Judeţean a adoptat o hotărâre privind repartizarea unei sume de 28.492.000 de lei pentru 101 dintre cele 104 primării din Prahova, bani care vor fi daţi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locale sau pentru susţinerea cheltuielilor de funcţionare, în contextul în care multe unităţi administrative riscau să rămână fără bani în ultimul trimestru al anului. După două rectificări "sărace" ale bugetului de stat, repartizarea de fonduri făcută acum de Consiliul Judeţean ajută unele primării, însă pentru multe nu ajută prea tare, în contextul în care vorbim şi de alocări de ordinul câtorva zeci de mii de lei, care abia dacă acoperă plata câtorva salarii.

În vară, o mult aşteptată hotărâre de Guvern pentru alocarea unor fonduri suplimentare către primării s-a dovedit o dezamăgire profundă, în contextul în care au existat multe localităţi din Prahova care, deşi au avut veniturile reduse la început de an, s-au trezit că ajutoare de ordinul câtorva mii de lei. O a doua rectificare a fost anunţată săptămâna trecută, ceva mai consistentă, însă tot sub aşteptările primarilor, aşa că atenţia multora s-a îndreptat către Consiliul Judeţean Prahova, care a promis la rândul său o alocare de fonduri din bugetul propriu. Aceasta a fost aprobată luni şi repartizează în teritoriu aproape 28,5 milioane de lei. Trei primării, la Brazi, Ariceştii Rahtivani şi Floreşti, considerate suficient de înstărite ca să se descurce din surse proprii, n-au primit niciun ban, în timp ce Ploieştiul a beneficiat de cea mai mare sumă, 10 milioane de lei, promisă încă din primăvară pentru susţinerea subvenţiei la încălzirea apartamentelor. Rămâne, astfel, un buget de 18,5 milioane, împărţit către celelalte 100 de unităţi administrativ-teritoriale din Prahova, ceea ce se traduce printr-o medie de 185.000 de lei de primărie. Evident, unele localităţi rămân sub această medie, cu alocări de 55.000, 65.000 sau 73.000 de lei.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

RECTIFICARE BUGETARĂ - Câți bani a trimis în vară Guvernul în Prahova, pentru echilibrarea bugetelor locale. Lista detaliată

Ploieştiul a primit banii promişi de la Consiliul Judeţean pentru subvenţia la termie

Excluzând Ploieştiul, cele mai mari alocări bugetare făcute acum de Consiliul Judeţean Prahova merg către Băicoi, Breaza şi Vălenii de Munte, fiecare cu câte 500.000 de lei primiţi. Mai departe, oraşele Buşteni, Comarnic şi Boldeşti-Scăeni şi comuna Valea Călugărească primesc câte 400.000 de lei, coincidenţă sau nu, toate patru conduse de primari PSD.

La polul opus, cele mai mici alocări de la bugetul judeţului merg către localităţile Tătaru (55.000 de lei), Provişa de Jos (65.500 de lei), Ariceştii Zeletin (73.700 de lei), Bertea (73.700 de lei), Berceni (73.800 de lei) şi Bătrâni (79.500 de lei), asta în mediul rural, în timp ce la nivelul oraşelor cele mai mici sume au fost repartizate la Azuga (76.500 de lei) şi Slănic (87.800 de lei).

   

Consiliul Judeţean a aprobat un proiect de hotărâre privind acordarea de burse sociale elevilor înscrişi în unităţile de învăţământ special din Prahova. Astfel, începând din acest an şcolar, 108 copii, care provin din familii cu probleme, vor primi câte 60 de lei pe lună în plus.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat în şedinţa de luni a Consiliului Judeţean Prahova şi este bazat pe o prevedere unor hotărâri de Guvern şi unui ordin al ministrului Educaţiei, care permit acordarea unor burse sociale pentru elevii înscrişi în învăţământul special. În cele şase şcoli speciale din subordinea CJ Prahova sunt înscrişi în acest moment 726 de elevi, iar hotărârea adoptată luni vizează acordarea acestor burse pentru cel mult 15% dintre ei, adică 108 copii. Aceştia vor primi câte 60 de lei pe lună de la bugetul judeţului, mai prevede hotărârea.

"Potrivit prevederilor art. 4 din Ordinul Ministerului Educației Cercetării, nr. 5576/2011 privind aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat, cu modificările și completările ulterioare, bursele de ajutor social se acordă elevilor înscriși la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat, ce se încadrează în următoarele categorii: orfani sau bolnavi cu diagnostic expres menționate; elevi din mediul rural navetiști, elevi proveniți din familii cu situație materială precară. Criteriile specifice de acordare se stabilesc la nivelul unităților de școlare cu personalitate juridică, în Consiliile de Adminitrație. În subordinea Consiliului Județean Prahova își desfășoară activitatea șase școli speciale cu un număr de 726 elevi", a menţionat preşedintele CJ Prahova, Bogdan Toader, în documentaţia care însoţeşte proiectul de hotărâre.

   

Consiliul Judeţean Prahova a alocat, luni, o sumă de 10 milioane de lei pentru Primăria Ploieşti, bani promişi încă de la începutul anului pentru susţinerea subvenţiei la termoficare pe care municipalitatea urmează s-o acorde în acest an.

În timpul dezbaterilor publice derulate în primăvară, pe tema viitorului sistemului de termoficare din Ploieşti, în contextul unui mare scandal legat la acea vreme de expirarea vechiului contract şi nevoia găsirii unei soluţii urgente pentru asigurarea continuităţii, autorităţile conveniseră că Primăria va primi sprijin de la Consiliul Judeţean pentru a asigura o subvenţie, astfel încât populaţia să nu resimtă majorarea de tarif care se preconiza atunci. Promisiunile s-au concretizat luni, când Consiliul Judeţean Prahova s-a reunit şi a aprobat un proiect de hotărâre pentru alocarea unor fonduri către primării, lista cuprinzând şi o alocare de 10 milioane de lei pentru Primăria Ploieşti.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

VIDEO | A fost aprobată prelungirea contractului de termie. Vezi cât vor plăti ploieştenii!

Consiliul Județean Prahova va subvenționa prețul plătit de ploieșteni pentru energia termică

Veolia Energie Prahova detaliază termenii în care a fost semnată prelungirea cu trei ani a contractului

Conform hotărârii votate de consilierii judeţeni, au fost repartizaţi bani pentru toate cele 104 primării din Prahova, cu excepţia celor din Brazi, Floreşti şi Ariceştii Rahtivani, considerate suficient de înstărite ca să se descurce din bugetele proprii, sumele variind, de la un caz la altul, între 55.000 şi 500.000 de lei. De departe cea mai mare alocare este în dreptul Ploieştiului, care primeşte de la Consiliul Judeţean cele 10 milioane promise încă din primăvară.

   

În timp ce la nivelul judeţului se discută majorarea tarifelor pentru ridicarea deşeurilor şi introducerea unei penalităţi pentru cei care nu vor colecta selectiv, autorităţile din Ploieşti propun un proiect de creştere cu până la 31% a tarifelor pentru curăţenia căilor publice. Propunerea urmează să fie discutată vineri de forul legislativ ploieştean.

Pe ordinea de zi a şedinţei din 27 septembrie a Consiliului Local a fost introdus un proiect de hotărâre, iniţiat de cei trei consilieri PSD din comisia internă de utilităţi publice, vizând ajustarea tarifelor în cadrul contractului pe care Primăria Ploieşti îl are cu Rosal pentru curăţenia căilor publice. "Ajustarea" se traduce, aproape în toate cazurile, prin "majorare", într-un singur caz noul tarif propus urmând să fie mai mic decât cel din prezent. La restul, atât pentru curăţenie, cât şi pentru deszăpezire, sunt propuse creşteri între 6,4% şi 31,5%.

Propunerea de ajustare e pusă pe seama unei clauze din contractul de salubritate, alături de prevederile unui ordin din 2007 şi ale unor legi care vizează serviciile de utilitate publică. De asemenea, iniţiatorii argumentează că operatorul de salubritate a depus trei solicitări pentru ajustarea tarifelor, una dintre ele în martie şi celelalte două în luna iulie.

Dacă va fi aprobat proiectul de hotărâre, noul tarif pe care Primăria Ploieşti îl va plăti pentru măturat manual al străzilor, aleilor şi trotuarelor va fi de 23,95 lei cu tot cu TVA la 1.000 de metri pătraţi, în creştere cu aproape 12,5% faţă de valoarea din prezent, tariful pentru măturat mecanizat va creşte cu aproape 7%, până la 17 lei pe aceeaşi unitate de măsură a suprafeţei, cel pentru spălatul carosabilului şi trotuarelor va ajunge la 18,7 lei, în creştere cu 9,4%, iar cele pentru curăţenie în zona parcărilor şi a pârâului Dâmbu va ajunge la aproape 12,5 lei, în creştere cu peste 7%. De asemenea, curăţarea manuală a rigolelor ar urma să se tarifeze cu 404 lei pe kilometru, în creştere cu 17%.

Mai ieftin în punctele negre

În schimb, pentru curăţarea aşa-ziselor puncte nerge, în care se aruncă iresponsabil gunoaie de ani întregi, autorităţile propun o ieftinire. Astfel, tariful pentru dezafectarea depozitelor necontrolate de deşeuri de pe domeniul public ar urma să scadă cu 2,2%, până la 312 lei pe tonă cu tot cu TVA.

Pentru deszăpezire, proiectul de hotărâre aduce creşteri de 18% pentru curăţatul manual al zăpezii, care se va tarifa cu aproape 495 de lei pe mia de metri pătraţi, 18,1% pentru curăţatul manual al gheţii (738,88 lei), 6,43% pentru curăţatul mecanizat, cu lama, al zăpezii de pe carosabil şi trotuare (15,4 lei), 31,5% pentru împrăştierea materialului antiderapant (49,47 lei) şi 29,7% pentru operaţiunile concomitente de curăţat cu lama şi împrăştiat antiderapant (51,87 lei). De asemenea, încărcatul şi transportatul zăpezii ar urma să se tarifeze cu aproape 61 de lei pe tonă, în creştere cu 10%, iar încărcatul şi transportatul gheţii cu 19,3 lei pe tonă, în creştere cu 9,9%.

CITIŢI ŞI:

ANALIZĂ | Majorare de tarife propusă la salubritate, în Prahova

Propunerea de ajustare a tarifelor, pusă pe seama unei clauze din contractul de delegare şi motivată prin creşterea cheltuielilor înregistrate de operator în ultima perioadă, vine la aproximativ două săptămâni după ce autorităţile ploieştene au discutat şi un proiect de hotărâre pentru majorarea tarifelor la ridicarea deşeurilor. Şi aici activitatea e prestată tot de Rosal, însă operatorul nu mai este în contract cu Primărie, ci cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor" Prahova. Deşi Consiliul Local a respins cu unanimitate proiectul respectiv, decizia oficială va fi luată de ADI, care s-a reunit într-o şedinţă pe această temă, dar a decis să amâne votarea.

   

Pagina 3 din 390