Alex Calinoiu

Alex Calinoiu

Începand cu data de 14 noiembrie, în judeţul Prahova au fost stinse oficial cele 43 de focare de pestă porcină africană (PPA) confirmate la porcii domestici din gospodariile populaţiei în 10 comune, fiind ridicate cu această ocazie şi restricţiile sanitare veterinare privind circulaţia suinelor vii de la ferma din Gherghiţa, a anunţat Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care a precizat că rămân în continuare deschise cele 8 cazuri de pestă porcină africana la mistreţ, care, conform legislaţiei în vigoare, pot fi declarate închise abia după doi ani de la confirmare.

După stingerea oficiala a focarelor de PPA, în gospodăriile în care a fost confirmată boala se vor introduce câte doi "porci santinelă", pentru a testa eficienţa acţiunilor de dezinfecţie efectuate, urmând ca după 45 de zile de la introducere să fie recoltate probe de sânge pentru examen serologic, a mai orecizat DSVSA Prahova.

În data de 15.11.2019, la sediul Instituţiei Prefectului a avut loc şedinţa Centrului Local de Combatere a Bolilor Prahova (CLCB), având pe ordinea de zi următoarele subiecte prezentate de DSVSA Prahova: -informare privind situaţia la zi a  pestei porcine africane pe teritoriul României, precum şi în judeţul Prahova; -Planul de măsuri pentru prevenirea apariţiei de noi focare de pestă porcină africană în judeţul Prahova în luna decembrie 2019, privind măsurile de prevenire, supraveghere şi control ce trebuie efectuate la nivelul judeţului Prahova de către instituţiile cu atribuţii în acest domeniu în vederea descurajării comerţului ilegal de suine vii şi produse provenite de la acestea în urma sacrificării, a mai transmis DSVSA Prahova, într-un comunicat de presă.

   

Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a desfăşurat, în perioada aprilie - noiembrie 2019, o campanie de informare, prevenire în mediul lucrativ şi consiliere profesională timpurie a elevilor din ciclul gimnazial, în cadrul campaniei naţionale „AVE - ASTA VREAU EU!”.

„AVE – ASTA VREAU EU!” este un proiect educaţional derulat la nivel naţional, susţinut de către Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă în parteneriat cu inspectoratele şcolare judeţene şi diferiţi agenţi economici, care vizează în principal, educarea şi orientarea în carieră a elevilor în ce privește securitatea şi sănătatea în muncă. În acest context, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova a organizat, în data de 12.11.2019, la Liceul Tehnologic Agromontan ”Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte, sesiunea de bilanţ cu ocazia finalizării Proiectului AVE -“Asta Vreau Eu ”.

La nivelul judeţului nostru, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova s-a implicat în derularea proiectului împreună cu Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu” din Vălenii de Munte şi Şcoala Gimnazială „ing. Gheorghe Pănculescu” din aceeaşi localitate, alături de mai mulţi agenţi economici. Obiectivul principal al proiectului a fost orientarea în carieră spre diferite meserii, dobândirea cunoştinţelor de SSM, conştientizarea elevilor cu privire la riscurile generale şi specifice la care pot fi expuşi tinerii în mediul lucrativ, toate acestea ţinând cont de oportunităţile judeţului, de nevoile pieţei de muncă şi nu în ultimul rând de riscurile ce decurg din plecarea tinerilor din ţară, informează ITM Prahova, într-un comunicat de presă.

La sesiune au participat reprezentanți ai Inspecţiei Muncii Bucureşti, ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova, d-na Dumitra Ionescu, inspector șef şi dl. Constantin Stoica, inspector şef adjunct, ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, d-na Liliana Ţenescu, inspector şcolar adjunct, şi dl. Petre Vulpe – inspector şcolar. De asemenea, s-au arătat interesaţi părinţii elevilor implicaţi în proiect, dar şi agenţii economici zonali.

La această sesiune, au fost expuse concluziile privind activitatea educaţională desfăşurată în cadrul proiectului AVE, s-au promovat aspectele pozitive evidenţiate pe parcursul derulării acestei acţiuni, iar, în final, au fost premiate creaţiile artistice cu tematică de securitate şi sănătate în muncă, prezentate de elevii împlicaţi în Proiect, respectiv desene, machete, eseuri, poezii şi scenete.

   

Situaţia privind poluarea aerului din Ploieşti devine din ce în ce mai gravă, lucru demonstrat şi de creşterea numărului de sesizări. Reprezentanţii Regiei Autonome de Servicii Publice recunosc că nu mai există o zi fără cel puţin o sesizare, acestea venind inclusiv din cartiere unde până de curând nu mai fuseseră semnalate probleme. Ei anunţă că în prezent lucrează la planul pentru calitatea aerului şi că una dintre măsurile propuse vizează amplasarea unei staţii de monitorizare a calităţii aerului în zona de nord a municipiului,momentan insuficient acoperită.

Noua staţie de monitorizare a calităţii aerului ar putea fi amplasată lângă Şcoala "Grigore Moisil", aproape de Piaţa Nord, conform propunerii făcute de Regia Autonomă de Servicii Publice.

"Am ajuns să primim la dispecerat cel puţin o sesizare pe zi privind calitatea aerului, nu mai sunt zile fără sesizări din partea ploieştenilor. Din păcate, aceste sesizări vin şi din alte zone din Ploieşti unde până acum nu fuseseră semnalate probleme, inclusiv în cartierul Nord. RASP lucrează la planulde măsuri pentru calitatea aerului. Lângă fosta Şcoală 8 am identificat un teren pentru o nouă staţie de monitorizare", a declarat directorul RASP Ploieşti, Raul Petrescu, adăugând că "autorităţile locale au atribuţiile limitate, ar fi de mare folos o modificare legislativă în acest sens, care să aducă şi amenzi mult mai mari pentru poluatori".

   

Începute în urmă cu vreo zece ani şi sistate undeva prin 2013, din lipsă de bani, lucrările la noua staţie de epurare a apelor uzate din Ploieşti sunt din nou în impas, în contextul în care nimeni nu s-a arătat dispus să facă o expertiză pe şantier, iar autorităţile şi reprezentanţii firmei executante nu au ajuns la o înţelegere privind sumele necesare pentru finalizare, numai diferenţa în discuţie fiind de 6,5 milioane de euro.

Directorul Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti, Raul Petrescu, a declarat miercuri, în timpul unei conferinţe de presă, că autorităţile locale sunt în negocieri cu executantul, încercând să evite un nou litigiu în instanţă. El a precizat că, în interpretarea Primăriei Ploieşti şi a RASP, pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi nevoie de circa 4,5 milioane de euro, însă constructorul susţine că suma totală ar fi undeva la 11 milioane de euro, invocând că unele echipamente instalate aici în timpul vechilor lucrări s-au degradat pe parcurs.

O lămurire ar fi trebuit să vină printr-o expertiză tehnică, solicitată în mai multe rânduri de municipalitate, pentru a spune ce mai e de făcut la noua staţie, unde, în teorie, stadiul lucrărilor a ajuns la 80%. Asta, desigur, dacă nu s-a uzat nimic între timp. E drept că autorităţile îi acuză pe constructori că, în momentul sistării de acum vreo şase ani, nu au luat măsuri pentru conservarea lucrărilor deja efectuate. "A existat o carenţă la nivelul managementului Primăriei Ploieşti la momentul 2013, când s-au blocat lucrările. Din păcate, ne aflăm într-un impas, constructorul solicitând o sumă foarte mare, care din punctul nostru de vedere nu se regăseşte în contract. Ar fi fost de folos o expertiză tehnică, însă acest lucru a fost scos la licitaţie de şapte ori până acum de către Primărie şi nu s-a prezentat nicio firmă, chiar dacă suma alocată a fost majorată de fiecare dată. Nimeni nu a vrut să-şi asume ce s-a întâmplat până acum", a declarat Raul Petrescu, directorul RASP Ploieşti. Vezi mai jos VIDEO cu declaraţia integrală!

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Ploieştiul a scăpat de penalităţi la epurare. RASP a câştigat procesul cu Apele Române

În momentul blocării, autorităţile ploieştene au reclamat că aveau un contract cu Ministerul Mediului, care îşi asuma să plătească o parte din invesiţie. În momentul în care toate proiectele de acest gen au fost transferate de la Mediu la Dezvoltare, finanţarea pentru noua staţie de epurare a Ploieştiului s-a pierdut subit şi fără explicaţie. După ani şi ani, Primăria a câştigat un proces cu Ministerul Dezvoltării şi a primit peste 18 milioane de lei. Pentru că, între timp, apăruse şi un litigiu cu firma executantă, lucrările nu s-au reluat atunci, banii au fost cheltuiţi pe alte priorităţi, iar acum municipalitatea e în situaţia în care nu ştie ce s-a păstrat din vechile lucrări, nu ştie cât va costa să se ducă la capăt investiţia şi nici din ce surse va plăti. În apărarea sa, executantul poate invoca faptul că lucrările n-au fost blocate din culpa sa şi că, în perioada foarte mare scursă din momentul adjudecării contractului şi până acum, costurile pentru materiale şi forţă de muncă au crescut considerabil, existând o hotărâre de Guvern de anul trecut care le dă posibilitatea firmelor de profil să actualizeze preţurile inclusiv în interiorul unor contracte în derulare. Referitor la expertiza tehnică solicitată fără succes de autorităţile ploieştene, reprezentanţii firmei de construcţii şi ai RASP au căzut de acord, văzând că nu se implică nimeni pentru expertizare, să facă o comisie mixtă care să evalueze situaţia. Numai că, la cum arată lucrurile, e cam singurul lucru la care par să fi ajuns la un numitor comun, în rest existând foarte multe neînţelegeri.

DIN ARHIVA TELEGRAMA:

Vizită a şefilor din Primărie la staţia de epurare a Ploieştiului. Ce se întâmpla cu construcţia neterminată

VIDEO şi FOTO | Inspecţie la noua staţie de epurare a Ploieştiului. Vezi cât ar putea să dureze lucrările!

În tot acest timp, e şi o veste cât de cât bună. Ploieştiul a primit, prin hotărâre de Guvern, o nouă derogare, pentru a putea folosi vechea staţie de epurare fără a plăti sancţiuni de mediu, chit că aceasta nu mai respectă normele de poluare. RASP anunţă că a şi câştigat un proces cu Apele Române în acest sens, anulând mai multe amenzi deja primite. Derogarea mai e valabilă vreo patru ani, timp în care municipalitatea e obligată să finalizeze noua staţie, dacă mai putem numi "nouă" o investiţie începută acum peste 10 ani şi abandonată.

   

Directorul Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti, Raul Petrescu, a anunţat miercuri, în cadrul unui bilanţ al activităţii din ultimul an, că instituţia a câştigat un litigiu cu Apele Române care viza plata penalităţilor pentru folosirea vechii staţii de epurare. Beneficiind şi de o hotărâre de Guvern prin care au primit o derogare de încă 5 ani, timp în care să finalizeze lucrările la noua staţie şi să o poată folosi în continuare pe cea veche, autorităţile ploieştene au reuşit anularea unei autorizaţii cu criterii foarte stricte, în baza căreia ABAB Buzău-Ialomiţa aplica penalităţi de milioane de lei administraţiei locale.

Continuând o tradiţie rarissimă în administraţia locală, începută în perioada în care era viceprimar al Ploieştiului, Raul Petrescu şi-a prezentat miercuri raportul de activitate, la doi ani de la preluarea funcţiei de director al RASP. Cu această ocazie, a anunţat că Regia a încheiat 2018 cu un profit de aproape 165.000 de lei şi o cifră de afaceri de peste 11,5 milioane, în timp ce în acest an, la finalul trimestrului III, datele financiare indică un profit de 66.280 de lei, o cifră de afaceri de 8,5 milioane şi venituri proprii de aproape 213.000 de lei. Veniturile proprii ale Regiei au crescut de la 4% din bugetul total, la preluarea mandatului, la aproape 9% în acest an, a mai precizat directorul RASP, explicând că acestea provin din folosirea staţiei de epurare, a celor două vidanje, din eliberarea avizelor de mediu şi din activităţile privind furnizarea şi întreţinerea repartitoarelor de căldură la circa 100 de asociaţii de proprietari din municipiu. Tot la bilanţ, Petrescu a vorbit despre urmărirea serviciilor de utilitate publică din Ploieşti, principalul domeniu de activitate al RASP, şi demersurile făcute de Regie pentru reluarea lucrărilor la noua staţie de epurare a oraşului, actualizarea strategiei de termoficare sau extinderea sistemului de iluminat public. În raportul de activitate, directorul RASP a amintit şi de campaniile de informare derulate în ultimul an şi concursurile desfăşurate, principalele exemple fiind "Şcoala Reciclării", unde numărul elevilor înscrişi în proiect e în creştere de la un an la altul, şi Festivalul de film ecologic pentru elevi, unde de asemenea se observă o creştere a popularităţii.

Referitor la situaţia epurării apelor uzate, conducerea RASP a prezentat ca principala realizare a acestui an faptul că a câştigat la Curtea de Apel litigiul cu sucursala Apelor Române, sentinţa, rămasă definitivă, permiţându-le autorităţilor ploieştene să evite noi penalităţi şi să recupereze banii de amendă deja plătiţi. Practic, conform sentinţei, a fost anulată autorizaţia de gospodărire a apelor care impunea condiţii foarte stricte şi care ducea aproape din oficiu la aplicarea de sancţiuni. "Astfel, au fost anulate amenzi în sumă de 3.276.316 lei, din care Regia a efectuat plăţi în valoare de 1.164.806 lei, sumă ce urmează a fi recuperată pe calea instanţei", se arată în raportul de activitate prezentat miercuri.

   

Fost primar al municipiului Ploieşti între 2008 şi 2012 şi senator în mandatul 2012-2016, Andrei Volosevici a transmis marţi un mesaj reprezentanţilor Primăriei şi Consiliului Local, solicitând o analiză mai atentă asupra unor proiecte europene la care contribuţia administraţiei locale e prognozată să crească de la 2% la aproape 70%. Fostul edil anunţă că va urmări foarte atent proiectele municipalităţii în următoarea perioadă.

Proiectele respective, puse miercuri în dezbaterea Consiliului Local, vizează construirea din fonduri europene a două grădiniţe noi. Dacă, iniţial, contribuţia Primăriei era estimată la 2%, între timp au apărut modificări privind criteriile de eligibilitate, care ar obliga municipalitatea să plătească până la 70%. "Sunt un susţinător al dezvoltării infrastructurii preşcolare, ideal prin fonduri europene, dar consider imensă contribuţia financiară a bugetului local, în acest caz, şi puţin sustenabilă în viitoarele bugete. Vă propun să analizaţi această situaţie şi să luaţi în calcul şi alte variante posibile", a transmis fostul primar, într-un mesaj publicat marţi seară pe pagina sa de Facebook.

"Am hotărât ca de astăzi să încep să va exprim punctul de vedere faţă de anumite proiecte administrative din Ploieşti. Adresez pe această cale o rugăminte respectuoasă membrilor Consiliului Local Ploieşti şi executivului Primăriei cu privire la posibilitatea de a proroga şi reanaliza proiectele de hotărâre supuse dezbaterii mâine (n.r. miercuri), 13 noiembrie, ce au ca obiectiv construirea a două grădiniţe în Ploieşti. În luna decembrie a anului 2018, prin hotărâri adoptate de Consiliul Local, ce au aprobat indicatorii tehnico-economici ai celor două grădiniţe şi accesarea fondurilor europene pentru aceste obiective, s-a stabilit o contribuţie financiară a Primăriei de 2% din valoare, mai exact, 330.442,7 lei pentru obiectivul din Aleea Strunga, respectiv 326.795,13 lei pentru obiectivul situat în Bulevardul Petrolului.
Proiectele de hotărâre de mâine, care modifică în plus şi indicatorii tehnico-economici (pentru considerente pe care nu le înţeleg) stabilesc contribuţia Primăriei, deci obligaţia financiară pentru următorii ani, la aproximativ 70% din valoare, adică de aproximativ 30 de ori mai mult, respectiv 9.608.435 lei pentru obiectivul din Aleea Strunga şi 9.737.391 lei pentru obiectivul din Bulevardul Petrolului, reprezentând o diferenţă de aproximativ 18.688.000 lei faţă de proiectele iniţiale", a mai explicat Andrei Volosevici.

   

După mai multe serii de negocieri, începute încă din mandatul anterior, autorităţile ploieştene au ajuns la un acord pentru a cumpăra de la rafinăria Petrotel-Lukoil o bază sportivă aflată în zona Teleajen, în apropiere de Liceul "Ludovic Mrazek", pe care oricum Primăria vrea să-l transforme în liceu cu profil sportiv.

Negocierile au plecat de la aproape 300.000 de euro şi au ajuns la 150.000, potrivit unor surse din administraţia ploieşteană. Membru în comisia de negociere iniţială, viceprimarul Cristian Ganea a confirmat pentru "Telegrama" că reprezentanţii companiei petroliere şi-au dat acordul pentru cedarea terenului şi că aleşii locali din respectiva comisie urmează să fie convocaţi joi, pentru a semna procesul-verbal final, înainte de elaborarea unui proiect de hotărâre care să fie pus în dezbatere în forul legislativ local. "A fost o comisie de negociere desemnată încă din mandatul Bădescu. Iniţial, proprietarii au cerut aproape 300.000 de euro. Comisia a negociat până la 150.000 de euro, iar acum am primit o adresă oficială prin care reprezentanţii companiei acceptă oferta. Intenţia este ca această bază sportivă să fie dată în administrarea Clubului Sportiv Municipal, în contextul în care ea se află lângă Liceul «Mrazek». Dacă tot există această unitate de învăţământ care va avea profil sportiv şi există şi un internat cu posibilitatea de cazare, preluarea bazei sportive ne va fi de foarte mare folos", ne-a declarat, marţi, viceprimarul Cristian Ganea.

Baza în discuţie cuprinde un teren de fotbal la dimensiuni oficiale, cu două tribune, plus un o parcelă pe care ar mai putea fi amenajate cel puţin două terenuri de minifotbal.

   

Demis de primar, în urmă cu două săptămâni, din funcţia de director la Clubul Sportiv Municipal Ploieşti, Cristian Nica a contestat dispoziţia lui Adrian Dobre. Directorul demis a depus contestaţii atât la cabinetul primarului cât şi la Prefectura Prahova şi anunţă că zilele viitoare, dacă nu va veni o rezolvare până atunci, va contesta şi în instanţă dispoziţia prin care a fost înlăturat din funcţie.

Anunţul privind demiterea lui Cristian Nica de la conducerea CSM Ploieşti a fost făcut pe 28 octombrie, printr-un comunicat de presă în care primarul municipiului, Adrian Dobre, reclama că nu s-au luat în timp util măsuri de către conducerea clubului într-un scandal în care un asistent medical e acuzat că ar fi abuzat fetiţele de la secţia de handbal. Anterior, edilul solicitase cercetarea directorului în comisia de disciplină, reclamând şi că acesta nu îl informase cu privire la situaţia de la club. Situaţia a fost dezbătută, ulterior, şi într-o şedinţă a Consiliului Local Ploieşti, când mai mulţi consilieri de la PSD i-au luat apărarea lui Cristian Nica, vorbind inclusiv despre un posibil abuz comis de primar în momentul în care l-a demis.

MAI MULTE DETALII AICI:

Contestaţie şi plângere penală, după demiterea lui Cristi Nica de la conducerea CSM Ploieşti

Până la o eventuală plângere penală, directorul de la CSM, aflat în preaviz, a declarat astăzi pentru "Telegrama" că a contestat dispoziţie lui Adrian Dobre, contestaţii transmise atât la Primărie, cât şi la Prefectura Prahova, instituţie care are rolul de verificare a legalităţii actelor emise de autorităţile locale, inclusiv a dispoziţiilor de primar. De altfel, zilele trecute, după primirea documentului, Prefectura i-a solicitat lămuriri Primăriei Ploieşti, invocând faptul că nu existau documente justificative în spatele deciziei de demitere semnate de Adrian Dobre.

   

Supărat că viceprimarul şi-a pus poze pe reţelele de socializare din timpul şantierului şi el n-a apucat, primarul a cerut, astăzi, refacerea lucrărilor de asfaltare de pe Bulevardul Independenţei.

Edilul a "tunat", în şedinţa operativă ţinută astăzi cu şefii de direcţii din Primărie, reclamând că lucrările au fost de proastă calitate. Astfel, el a solicitat ca asfaltul turnat în ultimele zile să fie frezat, iar firma executantă să toarne un strat nou.

Surse din anturajul său spun că primarul şi-a programat deja o vizită pe şantier, informându-şi consiliera care se ocupă de imaginea sa să fie pregătită cu o cameră foto ca să imortalizeze momentul, astfel încât vicele să nu mai fie singurul care să aibă cu ce se lăuda pe Facebook.

DIN ACEEAŞI CATEGORIE:

Primăria a început să funcţioneze, după ce aplicaţia Facebook a avut o defecţiune minoră

Acesta este un pamflet, trebuie tratat ca atare, personajele care apar sunt ficţionale, iar orice asemănare cu persoane reale este întâmplătoare şi regretabilă.

   

După o perioadă tensionată, cu negocieri şi medieri eşuate, conducerea Transport Călători Express Ploieşti şi sindicatul reprezentativ din cadrul firmei de transport public a municipalităţii au semnat noul contract colectiv de muncă, evitând astfel o grevă generală care ameninţa societatea.

Pentru ploieşteanul de rând, semnarea acestui acord reprezintă un semnal că ameninţarea unei greve care să paralizeze transportul public a fost evitată, asta în contextul în care vechiul contract expirase undeva la mijlocul anului, iar legea le dă dreptul sindicaliştilor să declanşeze conflictul de muncă atâta vreme cât nu există semnat un contract colectiv.

Directorul TCE Ploieşti, Alexandri Nicolae, a declarat că, în urma negocierilor, i-a convins pe sindicalişti să renunţe la o parte din pretenţiile financiare. "Am ajuns la o înţelegere, noul contract colectiv de muncă a fost semnat şi va intra în vigoare de la 1 ianuarie. A fost o negociere, am cedat şi eu, au cedat şi sindicaliştii. În privinţa pretenţiilor salariale, ei au mult mai puţin decât până acum, au acceptat în final, înţelegând situaţia", a declarat directorul TCE Ploieşti, Alexandri Nicolae, întrebat ce aduce în plus acest contract colectiv pentru salariaţi.

   

Pagina 4 din 401