Primăria Ploiești a dat publicității, astăzi, un document care sintetizează situația privind poluarea din municipiu, raportat la datele înregistrate de la începutul anului. Conducerea administrației locale reclamă lipsa de reacție a autorităților de Mediu, față de situația gravă și nenumăratele sesizări ale municipalității și cetățenilor.
Cifrele sunt prezentate de administrația locală la o zi după ce comisarul șef al Gărzii Naționale de mediu a venit la Ploiești, pentru a discuta cu autoritățile locale și județene pe tema poluării și a disconfortului olfactiv reclamate constant.
VIDEO 🎦 Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu: „Încrederea în Garda de Mediu Prahova este ZERO”. Ce le transmite șeful Gărzii Naționale ploieștenilor sufocați de poluarea din oraș și mirosul de gaze
„Poluarea aerului și episoadele puternice de miros sunt, de foarte mulți ani, unele dintre cele mai persistente probleme semnalate de cetățenii Ploieștiului.
Fenomenul apare mai ales seara și noaptea, afectează cartiere întregi și are consecințe directe asupra calității vieții și sănătății ploieștenilor. Mirosurile persistente și înțepătoare reclamate recurent de ploieșteni sunt cele de sulf și/sau produse petroliere. Ani de zile, comunicatele de presă ale Gărzii de Mediu Prahova au relativizat amploarea fenomenului și au atras nemulțumirea generală a comunității.
În absența unor reacții instituționale convingătoare ale Gărzii de Mediu Prahova și ale APM Prahova, Primăria Ploiești a centralizat depășirile concentrațiilor maxim admisibile pentru hidrogen sulfurat și PM10, precum și a valorilor critice atinse pentru compușii organici volatili – benzen, toluen și xileni (așa numitul grup BTEX) pentru perioada 1 ianuarie – 12 noiembrie 2025, pe baza datelor raportate de operatorii industriali și APM Prahova”, anunță municipalitatea.
Potrivit sursei citate, „analiza confirmă cu date oficiale ceea ce cetățenii resimt frecvent în oraș: episoade repetitive de disconfort olfactiv, corelate cu indicatori industriali precum hidrogenul sulfurat (H₂S) și compușii organici volatili (BTEX):
● Până la 12 noiembrie, deci pe parcursul a 322 de zile, au fost raportate 1.211 episoade de depășiri (pentru H2S și PM10) sau valori critice (pentru benzen, toluen și xileni) pe intervale de 30 de minute, cu vârfuri în lunile februarie și august;
● Din cele 1.211 episoade, 439 au fost pentru H₂S, 117 pentru PM10, 1 pentru ozon, 6 pentru SO₂ (depășiri), iar 240 pentru benzen, 309 pentru toluen și 93 pentru xileni (valori critice).
● Am identificat și depășiri de peste 7-8 ori ale concentrației maxime admisibile (de ex: H2S pe 2 noiembrie 2025 la ora 12 noaptea sau H2S pe 3 noiembrie la 7.30 dimineața);
● În cazul compușilor din grupul BTEX vorbim de valori critice, în loc să le definim ca depășiri, pentru că legislația românească este neclară, limitată sau inexistentă cu privire la acestea. Am raportat valorile măsurate la standarde internaționale și ele sunt cel puțin critice pentru sănătatea umană;
● Depășirile și valorile critice apar preponderent seara și noaptea, exact în intervalele în care cetățenii semnalează mirosul puternic și în care controalele sunt inexistente;
● Raportat la acest număr uriaș de incidente, acțiunile și măsurile luate de Garda de Mediu Prahova sunt insuficiente și neconvingătoare;
● Cea mai mare amendă din 2025 (de circa 50.000 de euro) a Gărzii de Mediu Prahova a fost împotriva Primăriei Ploiești cu pretextul că a fost distrusă iarba pe câteva sute de metri pătrați din cauza ploieștenilor care au călcat pe ea în timpul unor evenimente comunitare organizate de Primărie în timpul verii (iarba, astăzi, este perfectă și s-a regenerat în mod natural, iar Primăria a dat în judecată Garda de Mediu Prahova). În schimb, cea mai mare amendă dată unui poluator industrial în 2025 este de 20.000 de euro;
● Cuantumul total al amenzilor date marilor poluatori este de puțin peste 300.000 de euro, din care a fost plătit un sfert pentru că legea permite acest lucru;
● Multe dintre episoadele resimțite de ploieșteni nu pot fi încadrate legal, nu pentru că nu există poluare, ci pentru că legislația nu are praguri pentru perioade scurte, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății le recomandă explicit.
Analiza datelor demonstrează că Ploieștiul se confruntă cu un fenomen real de poluare și disconfort olfactiv, repetat pe tot parcursul anului. În timp ce ploieștenii resimt direct aceste episoade, instituțiile responsabile nu își fac pe deplin datoria, iar legislația în vigoare nu oferă instrumentele necesare pentru evaluarea și sancționarea adecvată a compușilor responsabil”.
Administrația locală consideră că „lipsa valorilor-limită pentru toluen și xileni, aplicarea exclusiv a unei limite anuale pentru benzen și pragurile prea permisive pentru H₂S reprezintă vulnerabilități majore ale cadrului legislativ actual, insuficiente pentru protecția sănătății publice într-un oraș cu profil industrial complex”.
Aspecte tehnice privind indicatorii analizați
1. Benzen
● Este singurul compus din BTEX cu valoare-limită în legislația românească: 5 μg/m³ – medie anuală. State precum Franța își propun ținte mai stricte de 2 μg/m³, iar noua Directivă europeană privind calitatea aerului discută coborârea valorilor spre 3,4 și chiar 1,7 μg/m³.
● În Ploiești s-au înregistrat valori foarte ridicate pe intervale de 30 de minute, precum 73 μg/m³ (16.08.2025, ora 05.00).
● Organizația Mondială a Sănătății precizează că pentru benzen nu există un prag sigur, fiind cancerigen.
2. Toluen
● Nu există valoare-limită pentru aerul ambiant în legislația românească.
● OMS recomandă 260 μg/m³ – medie săptămânală pentru protecția împotriva efectelor neurologice. Mai multe țări europene folosesc valori-ghid de 100-300 μg/m³ pentru expuneri de durată, iar unele standarde stabilesc praguri de 600 μg/m³ pentru 24 de ore pentru a evita episoadele acute de expunere ridicată.
● România nu dispune de un prag național pentru acest indicator.
3. Xileni (m, p, o)
● În Europa, acolo unde există valori pentru xilen în aerul ambiant, ele sunt de regulă în jur de 200 μg/m³ ca limită pe 24 de ore.
● În Ploiești sunt raportate valori punctuale, dar fără cadru legal pentru clasificarea lor.
4. Hidrogen sulfurat (H₂S)
● România: 15 μg/m³ (medie 30 min), 8 μg/m³ (24 h).
● OMS: 7 μg/m³ (30 min) pentru a nu afecta sănătatea umană.
● Pragurile românești sunt mai permisive, ceea ce explică de ce cetățenii resimt miros intens chiar și „în limite legale”.
Măsurile adoptate sau anunțate de Primăria Ploiești
1. Primăria are în desfășurare procedura de achiziție pentru implementarea unui sistem digital integrat, care va permite:
● preluarea în timp real a datelor transmise de operatorii industriali către APM;
● centralizarea automată a tuturor indicatorilor relevanți;
● publicarea transparentă a valorilor, într-un format accesibil pentru cetățeni;
● monitorizarea continuă a indicatorilor cu impact olfactiv: H₂S, benzen, toluen, xilen.
Acest sistem va permite reacții mai rapide, informare publică imediată și un nivel crescut de responsabilitate pentru operatorii industriali. Pentru a realiza acest lucru, am solicitat Ministerului amendarea legislației.
2. Primăria are în desfășurare procedură pentru achiziția unui grup de motoare în cogenerare de 40Mw pentru sistemul de termoficare al Ploieștiului în vederea reducerii consumului de gaz și generării de CO2.
3. Măsuri care contribuie direct la reducerea poluării pe termen lung. Deși acestea nu țin direct de poluarea industrială, ele reflectă o direcție strategică spre reducerea surselor locale de poluare, îmbunătățirea calității vieții.
● Modernizarea transportului public – 20 de tramvaie noi, nepoluante - obligație prevăzută în Planul integrat de calitate a aerului
● Extinderea spațiilor verzi prin regenerare urbană și amenajarea de noi parcuri
Comunicatul se încheie cu solicitările Primăriei Ploiești, referitoare la:
1. Stabilirea urgentă a valorilor-limită naționale pentru toluen și xilen, în acord cu recomandările OMS.
2. Revizuirea limitei pentru benzen și adaptarea acesteia la noile standarde europene aflate în consultare, precum și introducerea unor limite legale și pentru perioade mai scurte de timp.
3. Ajustarea pragurilor pentru H₂S, astfel încât să fie conforme cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.
4. Extinderea rețelei de monitorizare și verificarea amplasamentelor acestora, astfel încât poziționarea senzorilor să fie corectă, reprezentativă și să nu permită evitarea sau distorsionarea valorilor reale.
5. Intensificarea controalelor neanunțate, inclusiv în intervalele de seară și noapte, în care sunt raportate cele mai multe episoade.
6. Un cadru consolidat de cooperare instituțională reală, conform direcțiilor stabilite în întâlnirea din 19 noiembrie dintre Prefectură, Garda Națională de Mediu, APM, DSP și Primăria Ploiești.