Primăria Ploieşti aşteaptă 12,5 milioane de euro din prima etapă a PNRR

Primăria Ploieşti aşteaptă 12,5 milioane de euro din prima etapă a PNRR

Autorităţile din Ploieşti speră să obţină finanţări nerambursabile de aproape 12,5 milioane de euro din prima etapă a PNRR, care vor putea fi direcţionate în special către achiziţii de vehicule nepoluante, puncte de încărcare pentru vehicule nepoluante, un incinerator de deşeuri, locuinţe sociale şi elaborarea de documente de urbanism, inclusiv a mult aşteptatului plan urbanistic general.

Direcţia Relaţii Internaţionale din Primăria Ploieşti a prezentat la şedinţa din această săptămână a Consiliului Local un raport privind posibilitatea accesării de fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ploieştiul are o sumă prealocată de 12.493.000 de euro în această primă etapă, potrivit raportului. Autorităţile se aşteaptă ca sesiunea de depunere a titlurilor de proiecte să se deschidă la 1 aprilie şi să ţină cel mai probabil o lună. În funcţie de stadiul de depunere, la finalul sesiunii n-ar fi exclus ca anumite sume să fie redistribuite, de la primăriile mai puţin active la cele cu mai multe proiecte.

Ce tipuri de proiecte ar putea primi finanţare

Cert este că, până atunci, structurile din Primăria Ploieşti pregătesc, în funcţie de domeniul de activitate al fiecăreia, propuneri de proiecte. Investiţiile eligibile din Fondul Local PNRR ţin de achiziţia de vehicule de transport public nepoluante, management inteligent urban, puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, piste de biciclete şi trotinete, construirea de locuinţe, fie pentru tineri aflaţi în situaţii vulnerabile, fie pentru specialişti din educaţie sau sănătate, şi elaborarea sau actualizarea în format digital a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism.

La primul capitol, finanţarea eligibilă de la Uniunea Europeană se ridică până la 2 milioane de euro fără TVA pentru un tramvai, 612.000 de euro pentru un autobuz nepoluant de 12-18 metri, 512.200 de euro pentru un troleibuz şi 486.000 de euro pentru un autobuz de 10 metri lungime. Finanţarea acoperă şi cumpărarea de staţii de încărcare rapidă, care pot fi plasate pe traseu, în limita a una la 1-3 autobuze, şi câte o staţie de încrăcare lentă pentru fiecare vehicul, amplasabilă la autobază. Trebuie amintit, totuşi, că Primăria Ploieşti e deja prinsă în trei proiecte privind achiziţia de mijloace de transport în comun din fonduri europene, derulate la nivel central de către Ministerul Dezvoltării şi din care până acum au sosit deja primele troleibuze. Aşa că rămâne de văzut dacă autorităţile din Ploieşti vor mai aplica şi în cadrul PNRR pentru achiziţii de material rulant. Rămân, însă, foarte multe alte tipuri de proiecte finanţabile. De exemplu, în categoria dedicată sistemelor inteligente de management urban pot primi finanţări proiectele de management inteligent al traficului, soluţii de rîncărcare, centre de control al traficului, soluţii de taxare, parcări inteligente, sisteme de semaforizare interconectate, sisteme integrate de informare a călătorilor sau semnale prioritare pentru circulaţia vehiculelor electrice.

Există o linie de finanţare şi pentru activităţi care ţin de conceptul de "oraşe inteligente", care includ sisteme integrate de monitorizare video, centre de monitorizare în timp real a situaţiei din oraş, sisteme inteligente de gestionare pentru spaţiile verzi, extinderea acoperirii WiFi, ghişee unice pentru mediul de afaceri, centre locale de inovare, platforme pentru comunicarea cu investitorii sau cetăţenii de rând, precum şi dezvoltarea reţelei de învăţământ profesional şi tehnic. În aceeaşi categorie intră şi investiţii pentru sisteme integrate de gestionare şi emitere a documentelor, centre urbane de date, plata online a impozitelor sau dezvoltarea unor aplicaţii de promovare şi prezentare a localităţilor, platforme online sau chioşcuri de informare privind serviciile publice.

O altă linie de finanţare permite construirea de locuinţe pentru familiile tinere aflate în situaţii vulnerabile sau pentru specialişti din sănătate şi învăţământ, cu condiţia includerii unor tehnologii care să aducă o reducere de cel puţin 20% a consumului energetic faţă de clădirile standard. Aceste categorii de investiţii pot fi realizate pe baza unui proiect-tip elaborat de Ministerul Dezvoltării şi au o sumă maximă eligibilă de 794 de euro fără TVA pe metrul pătrat construit. Există, în schimb, şi o axă de finanţare dedicată reabilitării clădirilor publice, unde ţinta e de reducere cu 30% a consumului de energie, iar suma maximă eligibilă e de 440 de euro pe metru pătrat, fără TVA.

Bani din PNRR pentru termoficare şi urbanism

Două domenii la care suferă Ploieştiul ar putea avea o şansă de modernizare prin PNRR. La nivel naţional există o alocare de 40 de milioane de euro pentru elaborarea de documentaţii de urbanism sau trecerea lor într-un format digital inteligent. De exemplu, pentru planurile judeţene de amenajare a teritoriului se pot primi finanţări de până la 237.000 de euro fără TVA, iar pentru cele de amenajare a teritoriului în zona metropolitană se pot obţine până la 112.000 de euro pe proiect. În cazul Ploieştiului, cel mai important obiectiv la acest capitol ar fi elaborarea planului urbanistic general, un obiectiv asupra căruia primarul Volosevici insistă de câţiva ani, insitând că deblocarea PUG-ului ar permite o dezvoltare considerabilă a municipiului. Municipiile reşedinţă de judeţ pot primi până la 647.000 de euro fără TVA pentru realizarea planului urbanistic general prin PNRR, conform raportului realizat de Primăria Ploieşti.

Acelaşi raport arată că se poate obţine o finanţare nerambursabilă şi pentru modernizarea unităţilor de producţie a energiei electrice sau a celor din domeniul termoficării. Pentru unităţile administrative din ţară, PNRR include un buget total de 300 de milioane de euro, cu posibilitatea să fie contractate proiecte până la limita de 390 de milioane, urmând ca ultimele să intre la finanţare în funcţie de economiile înregistrate la primele. Autorităţile din Ploieşti dau exemplul unei unităţi de gazeificare a deşeurilor municipale amenajate în Finlanda, cu o capacitate de 235.000 de tone pe an şi care poate să şi energie electrică şi agent termic.

Urmăreşte pagina de Facebook „Telegrama” pentru ştiri şi analize de ultimă oră!