Primăria Drajna a lansat procedura de achiziție în vederea amenajării unui parc arheologic care să restaureze și să pună în valoare castrul roman de pe raza comunei.
Licitația a fost lansată înainte de sărbători, pentru proiectul care include:
- Conservarea-restaurarea vestigiilor arheologice ale Edificiului E4
- Reconfigurarea construcţiei de protecţie existente şi aducerea acesteia în categoria C de importanță
- Introducerea unei infrastructuri de vizitare şi prezentare în spaţiul reconfigurat al construcţiei de protecţie
- Introducerea unor structuri-instalații care să sugereze configuraţia a două componente importante - Porta Principalis Dextra şi Principia
- Amenajarea ca parc arheologic a suprafeţei castrului antic - alei şi suprafeţe diferenţiate în funcţie de destinaţia antică
- Introducerea unui punct de acces şi informare şi a unui sistem de prezentare a elementelor sitului arheologic
„Obiectul contractului include execuţia tuturor tipurilor de lucrări la obiectivul de investiţii, respectiv: lucrări de conservare-restaurare monumente istorice, lucrări de structură/rezistență, lucrări de arhitectură, lucrări de instalaţii electrice şi sanitare, lucrări de amenajări exterioare şi peisagistice”, menționează anunțul din SEAP.
Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare estimată la 8.167.170 lei fără TVA, termenul de realizare a lucrărilor fiind de șase luni de la semnarea contractului cu firma desemnată câștigătoare.
Proiectul de restaurare a palatului „Micul Trianon” de pe Domeniul Cantacuzino intră în linie dreaptă
Primele săpături în zonă au fost făcute de Grigore Tocilescu, în anul 1888, face săpături în luna aprilie din anul 1888, iar primele cercetări sistematice i-au aparținut profesorului Gheorghe Ștefan și au avut loc în anii 1939-1940. În zonă, alături de obiectele specifice au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.
Din indiciile descoperite până acum, construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acțiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfășurate în cursul primului război daco-roman (101-102) și care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obținute anterior de romani în provincial Moesia Inferior, cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor și ale roxolanilor.
Așa cum a fost remarcat în literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice și numismatice, castrul roman de la Drajna de sus a aparținut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunăre între anii 101-117/8 p. Chr.
În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militară romană, situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătura directă cu castrele de la Mălăiești, Târgșoru Vechi și Voinești.
Situl arheologic de la Drajna de Sus este înscris pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004
Sursa foto: turism.drajna.ro
