Alex Calinoiu

Alex Calinoiu

În plin sezon al ţânţarilor, Primăria Ploieşti mai are foarte puţine fonduri pentru combaterea insectelor şi oricum nu mai are contract pentru dezinsecţie. A doua problemă ar putea fi rezolvată în câteva zile, însă asta nu reprezintă o garanţie, în lipsa unei suplimentări bugetare, că vom scăpa de ţânţari prea curând.

Primăria Ploieşti are în derulare un acord-cadru cu un operator specializat pentru dezinsecţie, deratizare şi dezinfecţie, ceea ce înseamnă că, de la un an la altul, trebuie să semneze contracte subsecvente, astfel încât activitatea să aibă o continuitate. Până acum, în 2019, s-au făcut câteva stropri, la comanda municipalităţii, însă oricum nu suficient de multe, dacă e să judecăm după numărul de reclamaţii privind ţânţarii din oraş, a căror înmulţire a fost favorizată şi de precipitaţiile abundente din ultimele luni. Ultimul contract subsecvent tocmai a expirat, iar acum urmează să fie semnat unul nou, au anunţat reprezentanţii Regiei Autonome de Servicii Publice. Aceştia avertizează, însă, că bugetul rămas nu mai permite decât două, maxim trei stropiri.

Mai precis, în bugetul pe 2019, administraţia ploieşteană a avut trecută pentru aşa-zisul DDD suma de 3 milioane de lei, din care acum mai are la dispoziţie, conform calculelor prezentate de RASP, puţin peste 280.000 de lei. Mai mult, noul contract subsecvent propus va fi încheiat doar pentru o perioadă de o lună. "În momentul de faţă nu avem un contract valabil. Contractul a expirat pe 12 iulie, am primit asigurări că Primăria va semna un nou contract subsecvent cât de curând, sperăm ca mâine să îl avem. Oricum, nu prea mai sunt bani în buget. Ar fi nevoie, conform recomandărilor, să facem cinci treceri în luna iulie, pentru combaterea eficientă a ţânţarilor, însă banii rămaşi ajung doar pentru două treceri, maxim trei", a explicat directorul tehnic al RASP Ploieşti, Vasile Ionescu.

MAI MULTE DETALII AICI:

Primăria Ploieşti rămâne fără bani pentru serviciile publice. Probleme mari la transport, spaţii verzi, dezinsecţie sau iluminat

Notificare de la Electrica. Primăria Ploieşti va rămâne fără curent pentru iluminatul public

Cu mari probleme bugetare, după scăderea veniturilor şi creşterea cheltuielilor, Primăria Ploieşti riscă să intre într-un blocaj la mai multe servicii de utilitate publică, printre care şi dezinsecţia, alături de iluminatul public sau întreţinerea spaţiilor verzi. Numai pentru curentul de la iluminatul stradal, spre exemplu, municipalitatea are o datorie de circa 960.000 de lei către Electrica. Revenind la dezinsecţie, nici aici lucrurile nu stau deloc bine, cu alocarea de 3 milioane de lei pentru 2019 aproape să se epuizeze, în condiţiile în care, conform datelor prezentate de RASP, prin acordul-cadru cu operatorul administraţia locală s-a obligat că niciun contract subsecvent anual nu va fi mai mic de 6 milioane de lei.

   

Cu gunoaiele cât casa şi izul alimentat de căldură răspândindu-se uşor-uşor prin tot oraşul, autorităţile ploieştene anunţă un proiect pentru construirea de noi platforme de deşeuri. RASP propune o suplimentare cu aproximativ 25% faţă de numericul actual, ceea ce ar trebui să ducă, în teorie cel puţin, la o reducere sau măcar "redistribuire" a munţilor de gunoaie care împânzesc în prezent municipiul.

Criticaţi de primar că nu s-au implicat în problema salubrităţii, reprezentanţii Regiei Autonome de Servicii Publice Ploieşti răspund cu un proiect pentru crearea a 60 de platforme menajere noi, cu dotări inclusiv pentru colectarea selectivă. Directorul RASP, Raul Petrescu, a anunţat că tema de proiectare a fost realizată şi transmisă Primăriei, care urmează să demareze procedurile pentru realizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, obţinerea autorizaţiei de construire şi executarea propriu-zisă a lucrărilor.

Nota conceptuală a fost trimisă de RASP la începutul acestei luni, iar restul documentaţiei zilele trecute. "Am identificat spaţii pentru crearea a 60 de noi platforme de deşeuri, în contextul în care cantităţile de gunoaie produse cresc de la un an la altul, însă numărul de platforme din Ploieşti a rămas la nivelul din 1990. Dorim, prin acest proiect, să ajungem la o distribuţie mai bună a platformelor, ţinând cont că în prezent sunt situaţii când la o singură platformă sunt arondate câteva mii de persoane şi, automat, aceasta se umple foarte rapid", a declarat Raul Petrescu.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

VIDEO | În plin scandal al gunoaielor, RASP reclamă jocuri murdare ale primarului. Vezi ce soluţii propun autorităţile pentru a curăţa Ploieştiul!

Anunţul a fost făcut joi, într-o conferinţă de presă în care conducerea Regiei, viceprimarii Ploieştiului şi consilierii locali din comisia de utilităţi au discutat despre situaţia salubrităţii municipiului şi posibilele soluţii pentru îmbunătăţirea serviciilor, fără a uita, desigur, să îl atace pe primarul Dobre.

   

După ce primarul a cerut demisia directorilor de la Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti, conducerea RASP a organizat joi o conferinţă de presă, alături de viceprimarii municipiului şi de consilierii din comisia internă de utilităţi publice, în care l-a criticat pe Adrian Dobre pentru problemele de la ridicarea deşeurilor şi pentru atitudinea atât faţă de subalterni şi colaboratori, cât şi faţă de operatorul de salubritate. După o serie de acuze la adresa primarului, care pe alocuri au sunat a văicăreli, autorităţile prezente în conferinţă au discutat şi despre soluţiile de ieşire din actuala situaţie, anunţând că problemele invocate de operator, privind numărul de plătitori şi numărul de platforme de deşeuri, vor fi rezolvate în curând.

Conferinţa a fost deschisă de directorul RASP Ploieşti, Raul Petrescu, acesta anunţând că nu va mai lua parte pe viitor la şedinţele de lucru convocate de primar. Nemulţumirea pleacă de la o şedinţă de marţi, când Adrian Dobre i-a mustrat pe reprezentanţii Regiei, a cerut demisia directorului şi directorului tehnic, iar apoi a publicat filmarea pe pagina oficială de Facebook. Dincolo de problemele interne din administraţia locală, reprezentanţii RASP, ai Primăriei şi ai Consiliului Local au vorbit şi despre problema vizibilă a gunoaielor neridicate, afirmând că se fac paşi concreţi pentru rezolvarea unor probleme care durează de câţiva ani, cum ar fi situaţia celor care nu plătesc serviciul de salubritate sau cea a platformelor de deşeuri din municipiu, rămase, cu mici excepţii, la numericul de acum câteva decenii.

PE ACELAŞI SUBIECT:

VIDEO | Primarul Dobre le-a cerut demisia directorului şi directorului tehnic de la RASP Ploieşti

O soluţie anunţată de autorităţi ţine de simplificarea procedurilor pentru identificarea, amendarea şi taxarea persoanelor fizice sau juridice fără contract de salubritate. Deşi taxa este instituită, iar din 2017 există şi un regulament de aplicare, oficialităţile recunosc că procedurile sunt extrem de greoaie. Noua variantă ar aduce o simplificare a lor, la pachet cu o coroborare a bazelor de date de la Rosal, Evidenţa Populaţiei şi Serviciul de Finanţe Locale, astfel încât cei care produc deşeuri dar nu plătesc pentru ridicarea lor să fie identificaţi. Mai departe, ei vor primi o amendă de la Poliţia Locală şi, dacă nici atunci nu încheie contract de salubritate, vor fi siliţi să achite o taxă către bugetul local. Banii strânşi din această taxă ajung, în final, la firma care ridică deşeurile şi care, fiind mai bine plătită, ar trebui, în teorie, să presteze şi un serviciu de calitate mai bună. Anunţul privind aprobarea unor noi reglementări cu privire la ploieştenii fără contract de salubritate, făcut şi cu alte ocazii de consilierii de la PSD-ALDE, vine în condiţiile în care Rosal reclamă că are contracte pentru 152.000 de persoane dintr-un total de peste 200.000 de ploieşteni. "Am discutat cu reprezentanţii tuturor instituţiilor implicate, inclusiv Evidenţa Populaţiei, încercăm ca în maxim 30 de zile să rezolvăm problema cu crearea bazei de date comună", a precizat directorul tehnic al RASP, Vasile Ionescu.

O altă soluţie propusă ţine de creşterea numărului de platforme de deşeuri din Ploieşti, în prezent undeva la 250-260, ceea ce duce la situaţia ca, în anumite cartiere, aceeaşi platformă având câteva pubele să deservească peste 2.000 de oameni. RASP a anunţat că a propus 60 de amenajarea a platforme noi şi că a înaintat documentaţia către Direcţia Tehnic-Investiţii din Primărie.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

O nouă reacție în criza gunoaielor. Rosal oferă detalii referitoare la contractul cu municipalitatea ploieșteană

Consilierii PSD anunţă c-au găsit o soluţie pentru salubritatea oraşului: taxă specială pentru persoanele fără contract

"Lucrurile, uşor-uşor, vor intra în normalitate. Primii paşi s-au făcut prin constituirea acelei comisii, care a luat taurul de coarne, pentru că domnul primar până acum nu s-a dovedit eficient", a declarat viceprimarul George Pană. "Ar trebui un control mai mare privind cantităţile de deşeuri produse, dar şi în privinţa calităţii selective. De asemenea, ar trebui şi un program pentru ridicarea deşeurilor voluminoase, să existe nişte centre de depozitare şi câte o zi de ridicare pentru fiecare cartier, să ştie ploieştenii de ele, astfel încât să nu se mai aglomereze la fel de tare platformele menajere", a propus şi viceprimarul Cristian Ganea.

"Sunt aproape 50.000 de cetăţeni care nu au contract. Sunt luate gunoaiele şi de la ei. Practic, gunoiul acela de la colţuri de străzi este de la cei fără contract, iar cei care plătesc le plătesc şi lor. Anul trecut, s-au plătit pentru curăţenia în puncte negre între 6 şi 7 milioane, bani din bugetul local. Am găsit o formulă, pe care am început să o punem în practică, de a bate la porţile oamenilor care nu au contract şi a le aplica o taxă. Până acum, cu vorba bună se pare că nu s-a putut", a mai comentat viceprimarul Cristian Ganea. Vezi mai jos declaraţia integrală!

Primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, a anunţat că va organiza vineri o conferinţă de presă pe tema salubrităţii, în care e de aşteptat să răspundă şi acuzaţiilor aduse de RASP şi celor aduse de Rosal.

   

Autorităţile din Prahova au luat în această săptămână decizia de a ucide preventiv porcii din zeci de gospodării din zona de sud-vest a judeţului, în încercarea de a limita extinderea virusului care provoacă pesta porcină africană. Între timp, inspectorii DSV au asomat peste 120 de animale din gospodăriile oamenilor, însă numărul de focare continuă să crească de la o zi la alta.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Prahova a publicat pe site-ul propriu mai multe imagini din timpul intervenţiei. Uciderea preventivă se desfăşoară în mai multe sate din comuna Poienarii Burchii, cea în care a fost înregistrat primul focar de pestă porcină din Prahova.

Aici au fost identificaţi 138 de porci în curţile oamenilor, iar până acum, marţi şi miercuri, au fost ucişi 122 şi duşi în gropile comune amenajate în zonă, a anunţat Prefectura Prahova.

MAI MULTE DETALII AICI:

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ | În Prahova a început UCIDEREA PREVENTIVĂ a porcilor. Aproape 150 de animale sacrificate, marți și miercuri, în cea mai afectată comună

PE ACEEAŞI TEMĂ:

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ | Cinci suspiciuni noi în Prahova, la Poienari Burchii, Târgșorul Vechi și pe un fond de vânătoare

CITIŢI ŞI:

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ | Poliția a organizat filtre pe drumurile din Prahova

(Sursa foto şi video: DSVSA Prahova)

   

Conducerea Primăriei Ploieşti a semnat un nou contract de finanţare pentru un proiect european. La fel ca toate contractele din ultimele luni, este vorba despre un proiect de eficientizare energetică a unei unităţi de învăţământ din municipiu, în cazul de faţă Colegiul Naţional "Alexandru Ioan Cuza", unde lucrările se ridică la 4,5 milioane de lei.

Lucrările vor dura 11 luni de la momentul emiterii ordinului de începere, a anunţat Primăria Ploieşti, într-un comunicat de presă.

Creșterea eficientei energetică a clădirilor aferente Colegiului National „Alexandru Ioan Cuza”din municipiul Ploiești va implica și realizarea unui sistem de producție energie termica din surse regenerabile, precum și a unui sistem de producție energie electrică din surse regenerabile, a mai anunţat Primăria Ploieşti.

Citiţi mai multe detalii pe TelegramaPH.ro!

   

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader, a anunţat începerea lucrărilor pentru turnarea de covoare asfaltice pe drumurile judeţene. Primele intervenţii au fost făcute marţi, la Ceptura, a anunţat reprezentantul CJ Prahova, amintind că în programul de reabilitări din acest an sunt incluse tronsoane de drumuri judeţene totalizând aproape 100 de kilometri.

"A început asfaltarea sectoarelor de drumuri județene. În fiecare zi suntem pe teren pentru a verifica stadiul și calitatea lucrărilor. Astăzi, în Ceptura! Vă țin la curent!", a scris Bogdan Toader pe pagina oficială de Facebook, unde au publicat şi mai multe fotografii şi un clip video din timpul lucrărilor.

Vedeţi AICI lista completă a drumurilor incluse în programul de asfaltări din 2019 şi valoarea lucrărilor!

   

Autorităţile ploieştene s-au reunit, miercuri, în şedinţă, pentru o nouă analiză cu privire la curăţenia oraşului. Deranjat din cauza mizeriei din municipiu, primarul Adrian Dobre le-a cerut demisia celor doi şefi din Regia Autonomă de Servicii Publice, directorul Raul Petrescu şi directorul tehnic al RASP, Vasile Ionescu.

Adrian Dobre a publicat şi pe pagina oficială de Facebook un clip video din timpul şedinţei, în care le reproşează reprezentanţilor RASP că nu au urmărit cu atenţie activitatea de salubritate şi că "de fiecare dată ţin partea operatorului".

"În ședința de astăzi, am cerut demisia conducerii RASP, a directorului general Raul Petrescu și a directorului tehnic Vasile Ionescu, responsabili cu monitorizarea contractelor de salubritate. Continui demersurile pentru ca Rosal, RASP și Consiliul Local, în subordinea căruia se află RASP, să înțeleagă că trebuie să avem un oraș curat", a afirmat, la final, Adrian Dobre, primarul municipiului Ploieşti.

Declaraţia vine după ce, acum câteva zile, primarul şi şeful RASP au avut un schimb dur de replici pe teren, la unul dintre controalele pe tema salubrităţii, edilul urlând zeci de secunde la directorul Regiei şi reproşându-i că nu se implică în problema gunoaielor. Ca răspuns, la câteva zile distanţă, consilierii PSD Ploieşti au transmis un comunicat de presă în care spuneau că au găsit o soluţie pentru îmbunătăţirea activităţii şi că, în viziunea lor, primarul este principalul vinovat, venind şi ei la rândul lor cu o solicitare de demisie.

   

La zece zile de la apariţia primului focar de pestă porcină din Prahova, timp în care virusul s-a extins, fiind confirmate îmbolnăviri în mai multe localităţi, autorităţile judeţene iau în calcul varianta sacrificării animalelor din mai multe gospodării. Până acum evitată, aşa-zisa ucidere preventivă ar putea fi aplicată în cel puţin două localităţi.

Şeful Direcţiei Sanitare Veterinare Prahova, Mihai Terecoasă, a declarat luni, în timpul şedinţei Centrului Local pentru Combaterea Bolilor, că sunt şanse mari să propună uciderea preventivă la Târgşoru Vechi, unde a fost confirmat un focar şi ulterior au apărut probleme şi la un vecin, la două-trei case distanţă. Directorul DSV Prahova a spus că, potrivit recensământului provizoriu făcut aici, pe strada respectivă ar exista 14 porci şi ar fi mult mai simplu pentru autorităţi să îi ucidă pe toţi şi să cureţe focarul, în condiţiile în care menţinerea lor în viaţă ar putea duce la extinderea virusului.

"Nu am luat decizia uciderii preventive deocamdată, cu toate că acum voi merge la Târgşor, să văd exact situaţia. Faţă de primul focar, al doilea este la două-trei case distanţă şi ar fi o singură stradă, unde mai sunt vreo 14 porci din ce am înţeles de la colegul nostru. În situaţia în care se confirmă şi proba luată astăzi cred că o să trecem la ucidere, cu evaluare şi despăgubire, nu stăm să ne cramponăm de 14 porci, ca să avem zona cât de cât curată. Dacă nu mai avem porc, poate să fie presiune virală, nu mai există animalul pe care acel virus să acţioneze. Oricum, o să discutăm acest lucru în CLCB, pentru că, pentru ucidere preventivă, aprobarea se ia aici, cu semnătura prefectului. În schimb, pentru uciderea în focar, putem lua noi decizia", a explicat directorul DSV Prahova, în timpul şedinţei de luni a Centrului Local de Combatere a Bolilor.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

PESTĂ PORCINĂ PRAHOVA | Municipiul Ploieşti intră în zona de supraveghere a bolii, după apariţia focarului de la Târgşor

PESTĂ PORCINĂ PRAHOVA | Virusul se extinde! Noi localităţi intră în zona de supraveghere | VIDEO

A doua localitate pentru care s-ar putea lua decizia de sacrificare a tuturor porcilor din gospodării ar fi satul Potigrafu din comuna Gorgota, pentru crearea unei aşa-zise zone tampon şi prevenirea extinderii virusului la ferma de porci de la Gherghiţa, a mai precizat, luni, Mihai Terecoasă.

   

Zona de sud şi sud-vest a judeţului Prahova este afectată puternic de pesta porcină africană, iar autorităţile au luat măsuri pentru inventarierea porcilor din gospodării şi ferme, limitarea tăierilor şi a transportului şi dezinfecţia în apropierea focarelor. Zona de supraveghere, în care autorităţile trebuie să fie în alertă, ajunge până în Ploieşti inclusiv.

După ce la Târgşoru Vechi a fost confirmat un caz de pestă porcină africană iar al doilea e în curs de confirmare la laboratorul specializat, autorităţile judeţene au stabilit un perimetru de protecţie, pe o rază de 3 kilometri faţă de focar, şi unul de supraveghere, pe 10 kilometri.

Astfel, în zona de protecţie intră satele Târgşoru Vechi, Zahana şi Stănceşti, toate din comuna Târgşoru Vechi.

MAI MULTE DETALII AICI:

PESTĂ PORCINĂ PRAHOVA | Virusul se extinde! Noi localităţi intră în zona de supraveghere | VIDEO

În zona de supraveghere, calculată pe o rază de 10 kilometri faţă de focar, intră şi comunele Ariceştii Rahtivani (cu satele Ariceştii Rahtivani, Buda, Stoeneşti, Târgşoru Nou), Măneşti (Măneşti, Băltiţa, Zalhanaua, Gura Crivăţului, Coada Izvorului), Cocorăştii Colţ (Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Grind, Perşunari, Colţu de Sus, Piatra), Brazi (Brazii de Sus, Brazii de Jos, Popeşti, Negoielşti, Stejaru), Şirna (Varniţa, Şirna, Coceana, Brăteşti) şi Bărcăneşti (Tătărani), plus zona de vest a municipiului Ploieşti.

"În principiu, măsurile sunt aceleaşi pe care noi le-am mai discutat la precedentele focare, doar zonele de protecţie şi de supraveghere diferă. Este şi motivul pentru care am invitat la şedinţa Centrului Local de Combatere a Bolilor reprezentanţii mai multor primării. Deşi sunt constatate focare, am observat că autorităţile locale nu-şi iau măsurile ce se impun pentru prevenirea extinderii acestui virus. Primăriile trebuie să achiziţuioneze materiale de dezinfecţie - tăviţe, burete, soluţie - şi să le poziţioneze la intrarea în gospodăriile cu probleme. De asemenea, în sarcina comitetelor locale de sprijin, adică tot a primarilor, intră şi acel recensământ al gospodăriilor cu suine. Nu se intră în gospodării, pentru a nu crea mediul pentru răspândirea acestui virus, recensământul se face, cu ajutorul aparatului de specialitate al primarului şi al poliţiei locale, pe baza declaraţiilor proprietarilor. Cei care nu declară în acest moment că au suine, dintr-un motiv sau altul, ar trebui să se gândească la faptul că nu vor fi despăgubiţi dacă acele animale se îmbolnăvesc", a declarat prefectul judeţului Prahova, Mădălina Lupea.

   

Reunit luni după-amiază, Centrul Local de Combatere a Bolilor Prahova a adoptat noi măsuri, după extinderea virusului de pestă porcină africană. Mai multe localităţi intră în zonele de protecţie şi de supraveghere, calculate pe o rază de 3, respectiv 10 kilometri faţă de focarele confirmate.

Astfel, după apariţia unui focar de pestă porcină africană în Târgşoru Vechi, autorităţile din Prahova au inclus în zona de protecţie satele Târgşoru Vechi, Zahana şi Stănceşti, toate din aceeaşi comună. În zona de supraveghere, calculată pe o rază de 10 kilometri faţă de focar, intră şi comunele Ariceştii Rahtivani (cu satele Ariceştii Rahtivani, Buda, Stoeneşti, Târgşoru Nou), Măneşti (Măneşti, Băltiţa, Zalhanaua, Gura Crivăţului, Coada Izvorului), Cocorăştii Colţ (Cocorăştii Colţ, Cocorăştii Grind, Perşunari, Colţu de Sus, Piatra), Brazi (Brazii de Sus, Brazii de Jos, Popeşti, Negoielşti, Stejaru), Şirna (Varniţa, Şirna, Coceana, Brăteşti) şi Bărcăneşti (Tătărani), plus zona de vest a municipiului Ploieşti.

De asemenea, au fost confirmate îmbolnăviri de pestă şi în satul Crivina din comuna Şirna, ceea ce înseamnă că şi în aceste cazuri au fost stabilite zone de protecţie şi de supraveghere, în care autorităţile locale trebuie să facă un recensământ al porcilor din gospodării, dar şi să se pregătească pentru intervenţii şi să aibă la dispoziţie oameni, utilaje, substanţe dezinfectante, saci şi echipamente de protecţie. Zona de protecţie pentru focarele de la Crivina include, pe lângă satul afectat, şi satele Gorgota, Poienarii Apostoli şi Fânari. Mai departe, în zona de supraveghere intră comunele Gorgota (satul Potigrafu), Poienarii Burchii (satele Poienarii Burchii, Cărbunari, Podu Văleni, Ologeni, Tătărăi, Poienarii Rali, Poienarii Vechi), Şirna (Hăbud, Tărcieni, Şirna, Varniţa), Tinosu (Predeşti, Tinosu, Pisculeşti), Puchenii Mari (Odăile, Moara, Puchenii Mari, Puchenii Moşneni, Miroslăveşti, Pietroşani), Balta Doamnei (Balta Doamnei, Curcubeu), Brazi (Brazii de Jos, Brazii de Sus, Popeşti, Băteşti, Stejaru) şi Bărcăneşti (Româneşti, Puşcaşi). De asemenea, aici mai apar şi satele Buriaş, Bălteni, Ciolpani, Piscu şi Lupăria din judeţul Ilfov.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Încă trei focare de pestă porcină africană au fost confirmate în Prahova. Noi localități, afectate de epidemie

De asemenea, există un focar şi în comuna Şirna, unde au fost găsiţi doi porci domestici morţi, în stare avansată de descompunere, aruncaţi de proprietar pe malul râului Ialomiţa. Poliţia a început cercetările pentru găsirea proprietarului. CLCB a aprobat şi pentru acest focar o zonă de protecţie, care cuprinde localităţile Şirna (satul Hăbud), Poienarii Burchii (satele Cărbunari, Podu Văleni, Tătărăi, Ologeni) şi Crivăţu din Dâmboviţa şi una de supraveghere, unde intră celelalte sate din Poienarii Burchii, Şrina (satele Tăriceni, Şirna, Varniţa, Brăteşti), Tinosu (Predeşti, Tinosu, Pisculeşti), Brazi (Stejaru) şi Cocorăştii Colţ (Piatra, Cocorăştii Colţ, Colţu de Sus), plus alte localităţi din Dâmboviţa şi Ilfov.

CITIŢI ŞI:

PESTĂ PORCINĂ PRAHOVA | Vezi cum se manifestă boala, cum a apărut primul focar şi ce interdicţii au fost impuse! | VIDEO

   

Pagina 1 din 375