Raportul Curţii de Conturi: Prejudicii uriaşe, la adăpostul stării de urgenţă!

Raportul Curţii de Conturi: Prejudicii uriaşe, la adăpostul stării de urgenţă!

Raportul realizat de Curtea de Conturi cu privire la cheltuielile pentru combaterea pandemiei de coronavirus efectuate de autorităţile din România arată prejudicii însumate în valoare de aproape 38,4 milioane de lei şi abateri contabile de aproape 650 de milioane. Cele mai multe probleme, aproape 90%, au fost constatate în privinţa cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat, în timp ce prejudiciile la bugetele locale au avut o pondere de aproximativ 6%.

Raportul a vizat cheltuielile publice din perioada de stare de urgenţă şi o parte din cea de stare de alertă, efectuate pentru combaterea pandemiei de COVID-19. Documentul arată că, până la data de 30 iunie 2020, statul român, de la bugetul de stat sau bugetele locale, a cheltuit peste 5 miliarde de lei, cea mai mare pondere, de departe, mergând către plata indemnizaţiilor acordare pe perioada suspendării contractelor de muncă, însemnând aproape 3,7 miliarde de lei acoperite de la bugetul asigurărilor de şomaj, plus 385.000 de lei de la bugetul de stat. Practic, acestea au depăşit de puţin 73% din bugetul total. Dacă adăugăm indemnizaţiile acordate pentru alte categorii de profesionişti şi pentru persoanele care au avut convenţii individuale de muncă întrerupte pe perioada pandemiei (alte 13 procente) sau transferurile financiare către structurile sportive, tot pentru plata indemnizaţiilor pe perioada suspendării contractelor sportive (1%), ajungem la o pondere de peste 87% exclusiv pentru astfel de indemnizaţii. Mai departe, cheltuielile pentru carantină au însemnat aproape 2,6% din totalul celor efectuate pentru combaterea pandemiei în această perioadă, iar cele pentru stimulentul de risc acordat personalului medical au însemnat 3,5%. Ceea ce lasă foarte puţini bani pentru investiţii în sistemul de sănătate. Practic, cu multe investiţii derulate din donaţii, statul şi-a direcţionat banii din sistemul de sănătate către realizarea de stocuri de materiale, cu cheltuieli de 266,2 milioane de lei, 5,3% din total, conform raportului publicat de Curtea de Conturi.

Prețurile de achiziție ale produselor au fost influențate semnificativ de cererea imensă de pe piața mondială, în contextul unei oferte limitate a producătorilor. În consecință, operatorii economici (producători sau intermediari) au speculat acest context și au majorat semnificativ prețurile de vânzare

Raportul întocmit de Curtea de Conturi

La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice. Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei.

Nereguli de 38,4 milioane de lei

Au fost efectuate 949 de controale, dintre care 284 au ţinut de administraţia centrală şi 665 de cea locală, iar Curtea de Conturi a descoperit 825 de cazuri de abateri, nereguli și/sau erori. Conform raportului naţional, "abateri generatoare de prejudicii au fost constatate într-un număr de 243 de cazuri și se referă la efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare, stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor sau la plata unor operațiuni contractate și neefectuate sau nesusținute de documente justificative", în timp ce abaterile financiar-contabile se referă de regulă la înregistrarea greşită a unor operaţiuni, fără neapărat să genereze şi prejudicii. În alte 20 de cazuri, auditorii au mai descoperit şi abateri referitoare la neaplicarea clauzelor contractuale privind perceperea de penalități de întârziere atunci când nu se respectă termenele de realizare a contractelor.

"Referitor la frecvența abaterilor, iese în evidență faptul că cea mai mare parte dintre acestea a fost înregistrată la calitatea gestiunii economico-financiare, dintre care enumerăm abaterile referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale în domeniul asistenței sociale, stabilirii drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică", se explică în raport.

Multe dintre problemele constatate şi care au generat prejudicii au ţinut de supraevaluarea unor achiziţii. Pe lângă "găurile" descoperite, în valoare însumată de 38,4 milioane de lei, Curtea de Conturi a mai constatat că unele instituţii publice şi-au îngreunat singure procedurile de achiziţie, ajungând să impună condiţii diferite pentru achiziţii similare, exemplul dat fiind cel al impunerii unor penalităţi diferite de la un contract la altul, lucru de natură să creeze o discriminare între firmele interesate de presatera respectivelor servicii, în viziunea auditorilor.

Probleme la estimarea preţurilor

Cum unele cheltuieli au fost cu totul excepţionale, autorităţile au avut probleme să estimeze preţurile corecte la licitaţii. În alte cazuri, furnizorii le-au umflat substanţial, profitând de cererea mare şi de întreaga debandadă creată în primăvară. În privinţa estimărilor greşite, un exemplu descoperit de Curtea de Conturi este cel legat de achiziţia de izolete, unde suma pe bucată pusă la bătaie la a doua procedură de selecţie a fost de zece ori mai mare decât la prima.

"În cazul Acordului-cadru nr. 1799/CN/16.03.2020 au existat neconcordanțe semnificative între valorile estimate de către autoritatea contractantă la prima licitație și la următoarea. Exemplu: Pentru produsul Camera de izolare cu presiune negativă prețul la prima licitație a fost de 35.905 lei fără TVA/buc, iar valoarea estimată în cadrul celei de a doua proceduri a fost de 350.000 lei fără TVA/buc. Prima procedură a fost anulată deoarece nu s-au depus oferte, însă în niciuna din situații nu există o documentație pentru a justifica un preț sau altul", se mai arată în raport.

Clauza de forţă majoră

"În mai multe situații, operatorii economici semnatari ai acordurilor-cadru cu ONAC și, ulterior, ai contractelor subsecvente cu IGSU, printre care și SC Romwine&Coffee SRL, au solicitat amânarea termenelor de livrare invocând clauza de «forță majoră», pentru care au prezentat Avize de existență a cazului de forță majoră, emise de structurile teritoriale ale Camerei de Comerț a României. Motivul invocat a fost tocmai starea de urgență instituită prin Decretul nr. 195/16.03.2020 care a determinat încheierea contractelor în condițiile date. Astfel, operatorii economici au solicitat încheierea unor acte adiționale prin care să fie prelungit termenul de livrare al produselor contractate, fără perceperea de penalități, deși condițiile de participare la procedurile de achiziție publică organizate de ONAC în perioada stării de urgență, precum și criteriile de evaluare impuse de autoritatea contractantă au fost adaptate contextului în care se afla România în acea perioadă. Un criteriu important luat în considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale", mai avertizează Curtea de Conturi.

Un contract pe care se insistă în raport este cel încheiat între Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi sud-coreenii de la Medi Consulting: "Acordul-cadru nr. 2595/CN/10.04.2020 a prevăzut achiziția a 400 bucăți de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie-8 mai 2020, acordarea unui avans de până la 30% din valoarea fiecărui lot, însă fără solicitarea unui instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de asigurări, diferența de 70% din valoarea fiecărui contract subsecvent putând fi garantată de existența unui astfel de instrument". Mai departe, Curtea de Conturi arată că "produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de «forță majoră» invocată de furnizor. Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate". Mai mult, printr-o altă caluză, IGSU a fost obligat să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un alt contract având ca obiect achiziționarea de produse similare, ceea ce a blocat complet acest domeniu.

Image
Image
Image
Image