Alex Calinoiu

Alex Calinoiu

Consiliul Judeţean Prahova a alocat, la şedinţa din această săptămână, aproape 2,9 milioane de lei pentru susţinerea proiectelor de investiţii locale, derulate în parteneriat cu primăriile.

Lista suspusă dezbaterii în şedinţa CJ a cuprins 30 de proiecte noi intrate la finanţare în ultimele zile ale anului, dar şi continuarea a nouă parteneriate deja existente. Cele mai mari sume merg către Primăria Băicoi, care a primit 200.000 de lei pentru dotarea locului de joacă de la Grădinița Liliești, Primăria Şirna, 150.000 de lei pentru înlocuirea corpurilor de iluminat vechi cu unele cu o eficienţă energetică mai mare, şi Primăria Proviţa de Sus, 130.000 de lei pentru reparaţii la parcările instituţiilor publice. Alte 11 primării au primit câte 100.000 de lei pentru proiecte noi, la Vălenii de Munte, Apostolache, Berceni, Ceptura, Ciorani, Cornu, Filipeştii de Târg, Gherghiţa, Gura Vadului, Măneciu şi Păuleşti. Tot o alocare de 100.000 de lei a fost făcută de Consiliul Judeţean Prahova şi pentru continuarea unui proiect de modernizare a drumurilor locale din oraşul Comarnic.

Cea mai mică sumă aferentă unui proiect de investiţii a fost alocată pentru Primăria Sângeru, 9.000 de lei pentru plata unor servicii de management de proiect. Aceeaşi unitate administrativă a mai primit, însă, câte 16.000 de lei pentru alte două obiective de investiţii noi şi 43.000 de lei pentru un al patrulea proiect, de întocmire a Nomenclatoruli stradal.

În total, Consiliul Judeţean Prahova a alocat, cu aproximativ două săptămâni înainte de finalul anului, 2.266.500 de lei pentru investiţii noi şi 620.000 de lei pentru parteneriate în derulare.

   

358 de elevi olimpici şi 210 profesori au fost premiaţi, miercuri, la Gala de Excelenţă a Învăţământului Prahovean, organizată de Consiliul Judeţean.

Aflată la a doua ediţie, gala s-a desfăşurat la Sala Europa din Palatul Administrativ din Ploieşti şi a vizat recompensarea elevilor care au obţinut rezultate importante la concursurile internaţionale şi naţionale din 2019, dar şi a profesorilor care i-au pregătit. Pentru concursurile internaţionale, Consiliul Judeţean Prahova a oferit câte 2.000 de lei net pentru locurile întâi, 1.500 de lei pentru elevii clasaţi pe locul doi, 1.064 de lei pentru un loc trei şi 800 de lei pentru o menţiune. În cazul concursurilor şi olimpiadelor naţionale, premierea a fost de 900 de lei pentru un loc întâi, 700 de lei pentru un loc doi, 500 pentru un loc trei şi 350 de lei pentru o menţiune. Au mai existat şi câteva premii speciale, în valoare de 250 de lei. Cadrele didactice au obţinut aceleaşi sume nete ca elevii, cu menţiunea că un profesor a primit un singur premiu, indiferent de numărul de elevi olimpici pregătiţi.

Cele mai multe medalii au fost obţinute, în 2019, la concursurile sportive, aproximativ 130 de elevi şi profesori fiind premiaţi de Consiliul Judeţean, acestea fiind urmate de concursurile artistice, unde au fost aproape 50 de premianţi, olimpiadele de limba română, cu 45 de premianţi, concursurile tehnice şi economice, 44 de premianţi, şi cele de geografie, cu 40 de elevi şi profesori reocmpensaţi pentru activitatea din ultimul an.

Distincţia onorifică de elevul anului a fost împărţită, la ediţia din 2019, de patru copii, membri ai echipei care a obţinut locul doi la concursul internaţional de informatică de la Moscova, Matei Costin Banu, Theodor Cristea, Alexandru Ilaşi şi Maria Alexa Tudose, cea din urmă neputând participa la gală, deoarece susţinea interviuri de admitere la Oxford, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Consiliului Judeţean.

MAI MULTE DETALII AICI:

Medalie de argint pentru echipa Centrului Județean de Excelență Prahova, la Olimpiada Internațională de Informatică pe Echipe 2019

"Avem, ca şi anul trecut, multe premii de oferit. Cred cu tărie că elevii care au rezultate notabile trebuie recompensaţo de toate instituţiile statului, pentru ca ei să-şi continue activitatea în România şi să contribuie la dezvoltarea comunităţii", a declarat preşedintele CJ Prahova, Bogdan Toader.

   

Conducerea USR Prahova a anunţat miercuri că a depus o plângere penală pe numele primarului municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, şi al directorului de la Parcul Municipal Vest, Donald Constantin, pe care îi acuză că au comis abuzuri în momentul organizării evenimentelor dedicate sărbătorilor de iarnă. Reprezentanţii USR mai spun că Dobre şi Constantin "ar trebui să îşi dea demisia în acest moment".

Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, Mihai Poliţeanu, desemnat candidatul USR pentru Primăria Ploieşti la alegerile din 2020, a anunţat că a depus pe 17 decembrie o plângere împotriva primarului şi directorului de la parc, argumentând că aceştia au implementat o procedură netransparentă privind evenimentele dedicate sărbătorilor de iarnă, prin care au avantajat o firmă privată. Mai mult, Poliţianu a prezentat şi un răspuns public dat acum câteva luni de primarul Dobre, pe reţelele de socializare, unui comerciant interesat să închirieze spaţii în incinta Parcului Municipal Vest, în care edilul afirma că e interzisă organizarea de activităţi comerciale aici, timp de încă doi ani, pe motiv că parcul a fost realizat din fonduri europene şi se supune unor restricţii.

"Au făcut o porcărie, haideţi să vedem intensitatea la nivel penal a porcăriei făcute! Sfatul meu pentru aceşti oameni este că ar trebui să se potolească, au comis-o! În mod normal, ambii ar trebui să îşi dea demisia în acest moment. Vorbim de o convenţie între o firmă privată şi Primăria Ploieşti, ceea ce s-a întâmplat la scena din parc nu are legătură cu festivalul «Decembrie în culori», nu este prevăzut în convenţia respectivă. A fost, mai întâi, în luna septembrie, o cerere din partea Administraţiei Parcului Municipal Vest către primarul Dobre prin care se cerea permisiunea să organizeze evenimente specifice pentru luna decembrie. S-a aprobat, iar apoi, în luna noiembrie, a apărut acest festival. Interesul firmei a fost de fapt să plătească o taxă şi apoi subînchirieze porţiuni din parc către alte firme. Taxa a fost plătită de fapt doar pentru scenă, care nu a fost inclusă în festival", a declarat Mihai Poliţeanu, noul preşedinte al USR Prahova.

   

Ministerul Dezvoltării pierde o sumă semnificativă în bugetul din 2020, comparativ cu bugetul de anul acesta. Bani mai puțini sunt și la Ministerul Agriculturii, dar și la Sănătate. Câștigă, în schimb, Ministerul Apărării, de exemplu, potrivit schiței de buget prezentate de Digi24.

În lipsa majorității și pentru a evita măcelărirea bugetului cu amendamente costisitoare, Guvernul își va asuma legea bugetului în fața Parlamentului. Procedura ar trebui să fie rapidă.

Ministerul Dezvoltării pierde 4,18 miliarde de lei, Ministerul Agriculturii 2,9 miliarde de lei, iar cel al Sănătății 3,3 miliarde de lei, informează Digi24. În schimb, Ministerul Apărării va avea cu 3,2 miliarde de lei mai mult, în condițiile în care are de făcut niște achiziții militare, dar bani ceva mai mulți vor veni și la Ministerul Transporturilor, cel de la care de obicei se luau bani la rectificările bugetare, acesta urmând să înregistreze acum un plus de 500 de milioane de lei.

CITIŢI ŞI:

VIDEO | Răzvan Prişcă, despre principiile guvernării: "Statul trebuie să fie un partener corect şi să-şi plătească debitele"

Veniturile totale la buget sunt stabilite la 358,9 miliarde de lei și cheltuielile sunt estimate la 399,2 miliarde de lei. Ca evoluție, veniturile ar urma să crească cu 9,4%, iar cheltuielile sunt prognozate să avanseze cu doar 7%.

Cheltuielile de personal vor fi de 109,7 miliarde de lei. Cresc cu 7,5% față de acest an și vor însemna cam 27,5% din bugetul general consolidat. Asistența socială, inclusiv pensiile, crește mai tare, la 131 de miliarde de lei. Reprezinta o treime din tot bugetul, mai arată sursa citată. Investițiile sunt promise a fi în urcare, la 48,6 miliarde de lei, în creștere cu 12% peste nivelul din acest an. Sunt incluse și fondurile europene aici. Pe plan, ar urma să se ducă la 4,3% din PIB.

   

Zonele industriale părăsite din Ploieşti au şansa să revină la viaţă, într-un concept modern, adaptat la zilele noastre, de regenerare urbană, care pune accentul pe salubrizarea şi revitalizarea fostelor platforme industriale, gândirea unui transport public eficient, valorificarea la maxim a terenurilor, valorificarea resurselor deja existente şi creşterea numărului de spaţii verzi. Reprezentanţii societăţii civile propun o serie de soluţii inedite pentru aceste zone uitate ale municipiului şi insistă pe nevoie de implicare activă a administraţiei publice.

 Aceste zone practic abandonate trebuie salubrizate si revitalizate. Repuse în circulație, ele vor valorifica eficient şi în beneficiul oraşului o serie de resurse deja existente. Acest proces nu este, însă, posibil fără fonduri private și nici fără voință și susținere din partea administrației locale, care trebuie să se implice activ pentru a găsi şi sprijini potențialii investitori. Din partea societăţii civile există o sumedenie de propuneri şi principii care ar trebui aplicate pentru a ajunge la ceea ce autorităţile europene numesc „regenerare urbană”. 

Inele rutiere şi monumente-manifest 

Arhitectul Alex Bondrea, președintele Filialei Prahova a Ordinului Arhitecților din România, spune că municipiul are un avantaj faţă de alte localităţi similare ca dimensiuni. „Existența unui inel virtual de zone industriale dezafectabile în mare măsură, coroborată cu prezența căii ferate industriale, poate deschide premisele reconversiei acestora și folosirii inelului feroviar în beneficiul transportului public, prin crearea unui inel de transport feroviar urban. Zonele industriale pot deveni centre urbane, ce gravitează centrului geografic, care să preia din încărcarea socio/economico/administrativă a orașului, disipând tensiunea centrului. Ele pot avea ocazia unei dezvoltări pe verticală mult accentuată, astfel încât să permită ocuparea cât mai rațională a terenului în favoarea spațiilor verzi, spații la care orașul actual este deficitar”, a declarat arhitectul Alex Bondrea. „Densificarea zonelor foste industriale trebuie permisă doar cu corelarea unui inel auto paralel cu cel feroviar, inel ce trebuie dimensionat corect pentru ca densitatea populației să fie corect descărcată în densitatea auto prin străzi de categorii superioare. În oricare din cazuri, raportul între suprafața construită și suprafața verde trebuie să fie în favoarea celei verzi. Ca idee personală, ar fi de studiat negocierea cu posibilii investitori cu autoritățile aprobatoare a regulamentelor (PUZ,PUG) a unor procente între suprafața construită și cea verde, putând fi mărită cea construită dacă se asigură funcțiuni culturale - galerii de artă, teatre, săli de spectacole, și obligatoriu în zonele verzi să facă dovada personalizării lor cu obiecte de artă moderna - instalații, statui (exclus busturi). Separat de zonele industriale sau, de ce nu chiar prin identificarea uneia în care se poate realiza, aș propune inserția unui ansamblu cultural major urban cu valențe de obiect de arhitectură manifest care ar putea să polarizeze atât o populație avidă după cultură cât și un turism cultural major - a se vedea exemplele orașelor regenerate europene - Sevilia, Valencia, Bilbao - sunt orașe care s-au regenerat prin inserția unor «obiecte» de arhitectură majore”, a subliniat președintele Filialei Prahova a Ordinului Arhitecților din România. 

Noile nevoi din interiorul oraşelor 

Lucian Vasile, fondator al Asociației pentru Educație și Dezvoltare Urbană, istoric, autor și coordonator al mai multor volume dedicate Ploieștiului, a vorbit despre modul în care evoluează economia şi industria dintr-un oraş şi nevoia de adaptare la noile tendinţe, explicând că unele spaţii pot intra într-un proces de reconversie şi dând ca exemple fosta bursă de mărfuri din București, devenită hub cultural, ori Halele Carol, astăzi spațiu de concerte. „Discuția despre patrimoniul industrial stârnește, de obicei, foarte multe patimi și controverse. În fond, este perfect normal deoarece mulți dintre cei care își spun părerea sunt legați afectiv de acele locuri unde au învățat o meserie, unde și-au petrecut o bună parte din viață și unde au legat prietenii. Dar lumea se schimbă. Economia de astăzi este cu totul de alta față de cea din urmă cu treizeci de ani, ca să nu mai vorbim de alte perioade privite cu și mai multă nostalgie și idealizate poate nemeritat de mult precum interbelicul ori chiar epoca lui Carol I. Trăim o perioadă numită «post-industrială», iar termenul nu este pus fără rost. Transformările tehnologice, automatizarea și comportamentul consumatorilor au modificat structura economică, iar unele ramuri, în mod firesc, au trecut printr-o prefacere. Așa că este firesc ca unele fabrici să dispară sau să fie relocate în afara localităților. Orașul crește, orașul se transformă, orașul se modernizează. Este un curs firesc. Aș asemăna această scoatere a fabricilor din interiorul orașului cu legislația din vremea lui Cuza când cimitirele parohiale au fost dezafectate, iar mormintele transferate la periferie, într-un spațiu nou amenajat. Și atunci au fost voci care s-au pronunțat împotrivă, afirmând că se pierde ceva din specificul orașului, că se alterează moștenirea istorică sau că este un act nefericit. Timpul însă le-a infirmat: pe locurile acelea s-au ridicat construcții utile pentru localnici, care au coagulat comunitatea sau au ajutat-o să se dezvolte. La fel și astăzi: uzinele dispar pentru că piața liberă nu le mai cere. În locul lor apar alte ansambluri comerciale sau rezidențiale care reflectă noile nevoi și într-o economie vie și într-o societate liberă aceste tranformări sunt normale”, a afirmat istoricul Lucian Vasile.

„Să nu fiu însă greșit înțeles: la fel cum nu văd de ce ar trebui păstrate fostele zone industriale din oraș, la fel de bine nu susțin nici ștergerea completă a patrimoniului de acest fel. În fond, aceste fabrici au avut un rol covârșitor în modelarea trecutului local. Pe lângă demolare cred că există și alternativă reconversiei, iar în țară avem câteva exemple notabile precum fosta bursă de mărfuri din București, devenită hub cultural, ori Halele Carol, astăzi spațiu de concerte. Dar pentru a ajunge la acest rezultat, este nevoie atât de investiții - fie din fonduri private, fie prin diferite programe europene de finanțare - cât și de educație. Proprietarii trebuie ajutați să conștientizeze însemnătatea acelui spațiu și potențialul său. Clădiri noi se ridică peste tot și, de multe ori, nu se remarcă prin ceva anume. Pe când istoria nu poate fi creată. Fie o ai și o valorifici, având toți de câștigat, de la proprietari la consumatorii direcți și la comunitatea în sine, fie o pierzi”, a mai avertizat Lucian Vasile. 

Mediul de afaceri, motorul schimbării 

Despre această legătură nostalgică şi despre nevoia de relocare la periferia oraşului a zonelor industriale şi de reconversie a celor abandonate a discutat şi Corneliu Moraru, fondator al Asociației Iubesc Ploieștii. El a subliniat şi nevoia de implicare a administraţiei locale în acest proces complex, în primul rând prin facilităţi financiare şi crearea infrastructurii rutiere. „Oricât de legați afectiv am fi de ele, mai ales generația părinților noștri, consider că a trecut vremea în care marile unități economice își aveau locul în oraș. Mai degrabă ar trebui amplasate la periferia sau chiar în afara Ploiestiului. Eu văd partea privată ca motor al acestei schimbări, susținută de Primărie prin facilități financiare și crearea de infrastructură rutieră și de transport. Tendința este acesta oricum, dacă ne gândim la fostele fabrici «Flacăra» sau «1 Mai», în locul cărora au fost construite centre comerciale. Pe mai departe cred că va continua acest trend cu mențiunea că proprietarii vor începe să construiască și ansambluri rezidențiale sau clădiri de birouri. Interesant este că în zonele în care s-a intervenit până acum a avut loc o creștere economică a cartierelor prin deschiderea de mici magazine/afaceri în preajma centrelor comerciale nou construite. Nu în ultimul rând, e important să conștientizăm faptul că acest proces este unul de durată. El va dura decade întregi (20, 30 de ani) și va contribui în bine la viața orașului prin creșterea calității vieții si reducerea nivelului poluării”, a explicat Corneliu Moraru.

„Un oraş plin de viaţă” 

Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub, specialist în politici publice şi dezvoltare urbană sustenabilă, a dat câteva exemple de proiecte începute în alte localităţi, subliniind importanţa parteneriatului dintre administraţia publică şi experţii în acest domeniu. „Există niște trenduri la nivel internațional și niște exemple de bune practici, numai că durează până să se vadă și rezultate. La noi, în Romania, au început deja să se implementeze proiecte macro de regenerare urbană, în general este vorba despre transformarea unor spații moarte în spații vii, reamenajarea și designul aspectului exterior al unor spații care sunt părăsite și își vor găsi utilitate publică. Se întâmplă în Reșița, care este un spațiu industrial care se transforma si se reinventează, se întâmplă în Valea Jiului, cu proiectul de cultură Planeta Petrila, unde niște oameni, artiști, arhitecți, încearcă sa transforme zona aceea într-un hub culturalo-artistic, altfel încât lumea să fie atrasă din punct de vedere turistic de perspectivele acestea artistice, deci există o grămadă  de exemple de bune practici care deja au început sa apară și la noi. De obicei ar trebui să se lucreze cu firme de consultanță specializate în domeniul de regenerare urbană şi într-un parteneriat cu administrația publică și cu experți pe diferite domenii, să se încerce să se reabiliteze acele spatii destinate uitării astfel încât să fie reutilizate și reîmprospătate din punct de vedre al activităților culturale, să găzduiască fel și fel de expoziții, fie pur și simplu inaugurarea unor huburi de inovare socială în care să se desfășoare evenimente. Știu proiecte care au început, fie din partea administrației, fie din partea privatului, altele pur și simplu ca un parteneriat între administrație și investitor. La Reșița, pe un spațiu de 10 hectare, ocupat de halele industriale ale fostului Combinat Siderurgic, Primăria şi un dezvoltator imobiliar vor să ecologizeze terenurile și să dezvolte un parc pentru tineri și să facă și un mall. Practic, pur și simplu 10 hectare nefolosite și pe care erau niște hale care mai aveau puțin și picau au fost cumpărate de un investitor și, în parteneriat cu Primăria, care s-a angajat că va face infrastructura necesară și le facilitează obținerea autorizațiilor, investitorul s-a angajat că în următorii cinci-opt ani va dezvolta acolo  mai multe proiecte care vor schimba fața zonei. Ideea e să existe chimie între investitor și administrație, să existe înțelegere, să existe un parteneriat și să câștige toată lumea. Avantajele sunt evidente, pentru că noi vorbim despre conceptul lansat de arhitectul Jan Gehl, de «orașe  pentru oameni», orașe sustenabile și faptul că un spațiu care nu este utilizat este dat în folosință pentru oameni, fie pentru activități comerciale, fie culturale, fie activități de micro-business, asta dă viață orașului. Cu cât orașul este mai plin de viață, cu atât orașul respectiv este în plin avânt economic, asta este clar”, a subliniat Grațian Mihăilescu.

   

Directorul Filarmonicii "Paul Constantinescu", dirijorul Vlad Mateescu, ar putea să devină cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, la vârsta de 32 de ani.

Un proiect de hotorâre pentru conferirea acestui titlu urmează să fie discutat în şedinţa de joi de către Consiliul Local Ploieşti.

Proiectul, iniţiat de viceprimarul George Pană, preşedintele ALDE Ploieşti, vizează oferirea acestei distincţii în semn de recunoştinţă "pentru remarcabila activitate profesională şi contribuţia adusă la îmbogăţirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploieşti, precum şi pentru promovarea imaginii oraşului pe plan naţional şi internaţional".

   

Primăria Ploieşti ar putea să plătească aproape 2,6 milioane de lei către firma de transport public a municipalităţii, care a solicitat această sumă în baza contractului de delegare, pentru acoperirea diferenţelor dintre venituri şi cheltuieli înregistrate până la 31 decembrie 2018.

Un proiect de hotărâre în acest sens este propus pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului Local Ploieşti, în el fiind invocate prevederi din contractul de delegare a serviciului de transport public şi dintr-o directivă europeană în acest domeniu, dar şi un raport de expertiză contabilă primit în octombrie.

Conform proiectului de hotărâre, Primăria ar urma să plătească la TCE o sumă de puţin peste 2.592.000 de lei, la care nu se percepe TVA, suportabilă din bugetul local.

   

Consiliul Local Ploieşti urmează să dezbată, în şedinţa programată joi, un proiect de hotărâre vizând ajustarea tarifelor pentru curăţenia căilor publice şi deszăpezire, în cadrul contractului derulat de municipalitate cu Rosal. Lista propusă ar urma să aducă o creştere a majorităţii tarifelor, cu unele excepţii, de exemplu curăţarea aşa-ziselor puncte negre de pe domeniul public urmând să fie mai ifetină.

Proiectul de hotărâre e iniţiat de trei consilieri din comisia internă de utilităţi publice a forului legislativ local şi vine ca urmare a unor notificări transmise de operator în iulie şi în noiembrie, conform datelor oficiale publicate de Primăria Ploieşti. Pentru activităţile de stropit carosabil, curăţenia străzilor, trotuarelor şi parcărilor sau întreţinerea zonei pârâului Dâmbu, creşterea de tarif este mai mică de un leu. O creşterea ceva mai mare e propusă la curăţarea manuală a rigolelor, unde tariful actual e de 344,27 lei pe mia de metri liniari, iar cel nou ar putea ajunge, dacă va fi aprobat de Consiliul Local, la 404,25 lei. De asemenea, curăţarea manuală a zăpezii ar urma să se scumpească de la 419,31 lei pe mia de metri pătraţi la 494,81 lei, îndepărtarea gheţii de la 625,63 la 738,88 lei, iar încărcatul şi transportul zăpezii de la 55,3 la 60,92 lei pe tonă.

În schimb, la tariful pentru dezafectarea depozitelor necontrolate de deşeuri de pe domeniul public este propusă o scădere, de la aproape 319 la 312 lei pe tonă.

   

Agenţia Naţională pentru Locuinţe şi Primăria Blejoi au semnat luni un contract pentru transmiterea unui teren pe care urmează să fie ridicate două blocuri, cu 56 de apartamente destinate familiilor tinere din comună.

Cele două imobile vor fi construite pe terenul Blejoiului, la ieşirea din Ploieşti, aproape de Spitalul Judeţean de Urgenţă şi ar putea să fie date în folosinţă peste doi ani, estimează primarul comunei, Adrian Dumitru. La rândul său, preşedintele ANL, ploieşteanul Andrei Ţurcanu, a anunţat că acestea vor fi realizate prin Programul "Locuinte pentru Tineri destinate inchirierii". "Cu această ocazie un nou amplasament a fost inclus în Lista Sinteza - ANL, urmând ca Primăria Blejoi să realizeze Studiul de Fezabilitate (Blocuri + Utilităţi) aferent investiţiei", a mai transmis Andrei Ţurcanu.

"Vor fi 56 de apartamente, destinate tinerilor cu vârste sub 35 de ani. Acestea vor fi realizate lângă Spitalul Judeţean. Prioritatea noastră în 2020 va fi să ne ocupăm de documentaţie şi de utilităţi, apoi aşteptăm semnarea contractului şi asigurarea finanţării de către ANL. Ca orizont de aşteptare, cred că peste doi ani ar putea fi gata", ne-a declarat Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi.

   

O femeie în vârstă de 30 de ani a fost transportată de urgenţă la spital, după ce a fost implicată într-un accident rutier, în dreptul Primăriei Brazi. Din primele verificări, ea nu ar fi acordat prioritate în momentul în care ieşea de pe drumul principal.

Accidentul s-a petrecut sâmbătă, în jurul orei 16.30, pe Drumul Judeţean 101G, în faţa Primăriei Brazi, la intersecţia cu drumul care duce spre Băteşti.

Din primele verificări, se pare că şoferiţa nu ar fi acordat prioritate la schimbarea direcției de deplasare, maşina intrând în coliziune cu un autoturism care circula din sens opus, a anunţat Poliţia Prahova. În urma evenimentului rutier, conducătoarea auto a fost transportată la spital.

   

Pagina 5 din 409