Alex Calinoiu

Alex Calinoiu

Studiul de fezabilitate pentru un nou bazin olimpic de înot, comandat în februarie deadministraţia ploieşteană, a sosit în această săptămână. Viceprimarul Cristian Ganea recunoaşte că proiectul, unul pe care l-a susţinut deschis de la început, nu are pentru moment şi o sursă de finanţare.

Cu Bazinul Vega aflat departe de condiţiile optime şi o problemă juridică din cauza căreia nu se pot face investiţii acolo, planurile Primăriei Ploieşti vizează construirea unui nou bazin, la standarde olimpice, în zona de sud a municipiului, în spatele Hipodromului. În februarie, municipalitatea a lansat o procedură de selecţie, pentru desemnarea firmei care să execute studiul de fezabilitate. În documentaţia publicată atunci, autorităţile au cerut ca noua bază sportivă să cuprindă un bazin de înot de 50 pe 25 de metri, unul didactic şi de antrenament pe jumătatea celui de mai devreme, o zonă cu încăperi conexe, vestiare, saună pentru cel puţin 10 persoane, sală de conferinţe pentru până la 50 de persoane, bufet, sală de fitness şi săli pentru masaj. Capacitatea totală ar urma să fie undeva la 1.000 de persoane.

Studiul de fezabilitate a fost livrat astăzi, a anunţat viceprimarul municipiului Ploieşti, Cristian Ganea, care recunoaşte, totuşi, că nu e clar când va fi şi pus în aplicare. Singurele lucruri sigure sunt că bazinul va fi amplasat pe strada Ghighiului, în spatele Hipodromului Ploieşti, şi va primi numele "Tamara Costache", în onoarea marii campioane ploieştene, care de ani buni pregăteşte noi generaţii de înotători, cu rezultate foarte bune, în cadrul CSM Ploieşti.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

N-are bani, dar vrea bazin olimpic de înot! Primăria Ploieşti a lansat selecţia pentru studiul de fezabilitate

VIDEO | Bazin de înot, grădiniţă, teren de fotbal şi case pentru tineri. Vezi planul Primăriei Ploieşti pentru modernizarea zonei de lângă Hipodrom!

"Am primit studiul de fezabilitate, este un proiect de suflet pentru mine şi sper să reuşim să găsim cât mai rapid o sursă de finanţare. Luăm în calcul toate variantele, având în vedere că în bugetul local din acest an cu greu se pot găsi fonduri pentru această investiţie", a precizat viceprimarul Ganea.

   

Ministerul Educaţiei vrea să renunţe la palatele copiilor şi cluburile sportive şcolare, iar în Ploieşti cele două structuri ar putea fi preluate de Primărie, un proiect în acest sens urmând să fie discutat miercuri în Consiliul Local. În cazul CSS, autorităţile doresc o "înglobare" a lui în cadrul Clubului Sportiv Municipal.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a forului legislativ ploieştean figurează un proiect de hotărâre privind preluarea Palatului Copiilor, care funcţionează în vest oraşului, la fosta Şcoală 20, şi a Clubului Sportiv Municipal. În documentaţie se arată că Ministerul Educaţiei a propus această mutare, existând, implicit, şi acordul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Viceprimarul municipiului Ploieşti, Cristian Ganea, spune că, în cazul în care va fi aprobată de consilieri, preluarea va viza atât clădirile respective, cât şi finanţarea activităţilor la care participă copiii înscrişi. "Cred că ar fi un lucru foarte bun ca Clubul Sportiv Şcolar şi Clubul Sportiv Municipal să fuzioneze. Eu susţin acest proiect, sper să fie aprobat de Consiliul Local", a declarat viceprimarul Ploieştiului, înainte de şedinţa de miercuri.

   

După numeroase sesizări cu privire la chioşcurile, terasele sau alte tipuri de construcţii apărute haotic şi fără forme legale pe domeniul public din Ploieşti, autorităţile vin cu un set de măsuri pentru îndepărtarea acestora. Conform unui regulament care ar urma să fie votat în această săptămână, SGU se va ocupa de desfiinţarea acestor construcţii, iar proprietarii, dacă vor dori să îşi recupereze bunurile, vor fi nevoiţi să suporte cheltuielile pentru "dezmembrare" şi transport.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Consiliului Local Ploieşti apare un proiect de hotărâre iniţiat de viceprimarul Cristian Ganea şi fundamentat de SGU şi care propune "sistematizarea domeniului public sau privat, prin desfiinţarea pe cale administrativă a construcţiilor ilegale". La proiect e anexat un regulament cu opt puncte, care stabileşte cum vor proceda autorităţile, ce se va întâmpla cu bunurile luate şi cine suportă cheltuielile. În linii mari, aparatul de specialitate al Primăriei va trebui să identifice aceste construcţii ilegale, proprietarii vor primi o notificare şi, dacă nu vor intra în legalitate sau nu vor îndepărta singuri construcţiile în termenul impus, SGU va începe demontarea. Mai departe, deţinătorii vor avea o perioadă de până la 45 de zile pentru recuperarea bunurilor, cu condiţia plăţii cheltuielilor pentru desfiinţare, altfel toate vor rămâne la Primărie şi vor fi ulterior valorificate, mai propune regulamentul.

Mai precis, conform documentului, Direcţia de Urbanism din Primărie şi Poliţia Locală au sarcina să identifice respectivele construcţii, iar SGU va notifica proprietarii, care vor avea la dispoziţie un termen de conformare de 5 zile. "După expirarea termenului prevăzut în somaţie, SC Servicii de Gospodărire Urbană SRL va stabili o dată pentru dezafectarea propriu-zisă şi va înştiinţa Direcţia Generală de Dezvoltare Urbană şi Poliţia Locală Ploieşti pentru desemnarea unor reprezentanţi care vor participa la ducerea la îndeplinire a prevederilor dispoziţiei. După desfiinţarea construcţiei ilegale, SGU va întocmi un proces-verbal de desfiinţare care va cuprinde lista bunurilor materiale inventariate rezultate în urma desfiinţării. (...) În termen de 5 zile de la data depozitării, SGU va solicita proprietarului bunurilor (cu confirmare de primire) să-şi exprime opţiunea cu privire la recuperarea sau renunţarea la acestea", se arată în regulamentul propus.

Conform aceluiaşi document, proprietarii vor avea la dispoziţie 30 de zile pentru a-şi exprima opţiunea şi 45 de zile pentru a-şi ridica bunurile, ambele termene calculate de la data primirii înştiinţării. "Eliberarea bunurilor depozitate se va face în baza cererii scrise a proprietarului şi a dovezii achitării către Primăria Ploieşti a contravalorii lucrărilor de desfiinţare, a serviciilor generate de dezmebrarea şi transportul la locul de depozitare. În cazul nesolicitării bunurilor în termenul prevăzut, SGU va proceda la valorificarea lor", se mai arată în regulament. Dacă se ajunge în această situaţie, societatea administraţiei locale îşi va opri, în urma valorificării, sumele aferente serviciilor prestate, iar dacă va fi cazul să existe şi sume în plus acestea vor intra direct în bugetul local.

   

Devenit o tradiţie în Ploieşti, programul "Primul ghiozdan" se va derula şi în anul şcolar 2019-2020. În cadrul acestui program, administraţia locală le va oferi gratuit ghiozdane şi rechizite elevilor care în septembrie vor începe clasa I.

Proiectul figurează pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Consiliului Local Ploieşti. În forma transmisă de iniţiatori, bugetul care urmează să fie alocat pentru această achiziţie va fi de 160.000 de lei, la fel ca în precedenţii ani. Documentul cuprinde şi o listă cu rechizitele care vor fi oferite de autorităţi. Astfel, pe lângă un ghiozdan, fiecare pachet va mai cuprinde un creion, un stilou, şase caiete mici, un caiet de matematică de 48 de file, un caiet cu foaie velină de 48 de file, patru coperţi A5, un set de acuarele, unul de creioane color, un penar şi o riglă.

Păstrând prevederile din anii anteriori, autorităţile mai propun şi ca pachetele destinate elevilor de clasa I care vor rămâne nedistribuite să le fie oferite copiilor din familii sărace aflate în evidenţele Administraţiei Serviciilor Sociale Comunitare.

Proiectul de hotărâre urmează să intre miercuri la vot în forul legislativ ploieştean, unde, chiar dacă bugetul local e foarte "subţire" în acest an, e de aşteptat o aprobare în unanimitate, mai ales că printre iniţiatori se găsesc consilieri din aproape toate partidele reprezentate în Consiliul Local.

   

Miile de conducători auto care circulă pe „Drumul Morții” trebuie să știe că totul se schimbă în viitor. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Poliției Române. Autorităţile au introdus, momentan pe un sector restrâns, benzi alternative, în speranţa de reducere a numărului de accidente care se petrec pe şoseaua care leagă Capitala de Moldova, trecând pe lângă Ploieşti şi prin Buzău.

Modificarea marcajelor rutiere vine în condiţiile în care, pe o lungă porţiune, inclusiv pe tronsonul Ploieşti - Buzău, Drumul European 85 are o bandă şi jumătate pe sens. Mai exact, pe marginea şoselei există o bandă mai îngustă, în actele oficiale văzută ca bandă de siguranţă, dar care în fapte e adesea folosită ca banda întâi a şoselei, cu toate că lăţimea ei nu e tocmai potrivită pentru asta. Acest lucru îi induce în eroare pe mulţi şoferi şi, dacă mai adăugăm în ecuaţie şi faptul că pe multe tronsoane se circulă de regulă cu viteze foarte mari, înţelegem de ce acest drum a devenit scena unor accidente rutiere cumplite.

CITIŢI ŞI:

Copil de 10 ani spulberat pe o trecere de pietoni din Tomşani

UPDATE | Accident mortal pe DN 1B, la Loloiasca. O maşină s-a făcut scrum

Accident cu zece răniţi, pe DN 1B, la Loloiasca. Trafic deviat

În speranţa de a le reduce numărul, Poliţia Română a anunţat că pe un tronson de 12 kilometri conducătorii auto au benzi alternative de circulaţie, potrivit site-ului a1.ro. E85 este tranzitat, în cele mai aglomerate zile, şi de 15 mii de şoferi. "Drumul morţii" a făcut numai anul trecut 89 de victime. Dacă numărul accidentelor va scădea, autorităţile ar putea decide la anul să extindă regula benzilor alternative pe toată şoseaua, adică 330 de kilometri, mai notează a1.ro. De altfel, Centrul InfoTrafic din poliţia Română a anunţat că sâmbătă se fac lucrări pe DN 1B, parte din acest coridor european, în judeţul Prahova, în localitatea Loloiasca, programate până la ora 15.00.

 

   

În cadrul proiectului de extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean, Consiliul Judeţean Prahova urmează să preia un teren de peste 400 de metri pătraţi de la Primăria Ploieşti, situat în faţa unităţii medicale, pentru modificarea accesului ambulaneţelor. Preluarea terenului a fost aprobată vineri de consilierii judeţeni şi vine în contextul unui amplu proiect european de extindere şi modernizare a UPU, declarat eligibil pentru primirea finanţării.

Vineri, în şedinţa CJ Prahova, consilierii au aprobat, cu unanimitate de voturi, preluarea terenului de 425 de metri pătraţi, din patrimoniul municipalităţii. În expunerea de motive care a însoţit proiectul de hotărâre, autorităţile au explicat că actuala clădire a UPU nu poate asigura circuitele necesare pentru un act medical de calitate.

MAI MULTE DETALII AICI:

Finanţare de la UE la Spitalul Judeţean din Ploieşti, pentru extinderea şi dotarea UPU

Mutări la Spitalul Judeţean din Ploieşti, înainte de lansarea proiectului de extindere a UPU. Vezi când încep lucrările!

"Spitalul Județean de Urgență Ploiești este cea mai mare și mai importanta unitate medicală din județul Prahova, prin care trec, anual, pâna la 68.000 de pacienți, acest numar fiind în creștere, conform statisticilor. Spitalul este zilnic supraaglomerat deoarece este singurul spital pe o raza de 60 de km care asigura asistență medicala 24 ore din 24, cu linie de gardă continuă pentru investigații de laborator și imagistică. Peste 97% din cazurile care ajung aici provin din Prahova, însa în cadrul spitalului sunt tratați și bolnavi proveniți din Dâmbovița, Buzău, București și Ialomița. 69% din cazuri sunt urgențe, fie că este vorba de internări în secții chirurgicale, fie că este vorba de internări în secții medicale. Industria puternică din județ face ca spitalul să fie solicitat foarte des pentru accidente de muncă, iar apropierea de DN 1 face ca aici să ajungă foarte des victime din accidente de circulație. Având în vedere că Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Ploiești funcționează într-o clădire construită în anul 2008, care nu este în masură să asigure circuitele funcționale corecte ale activității medicale de urgență, este necesară solicitarea trecerii terenului în suprafață de 425 mp, din domeniul public al municipiului Ploiești în domeniul public al judeţului Prahova. Această suprafață de teren este necesară pentru construirea unui acces pentru salvări în Unitatea de Primiri Urgențe, care va face parte integrată din clădirea Unitatea de Primiri Urgențe", se arată în documentaţia semnată de preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader.

   

Într-o scrisoare deschisă transmisă vineri, adresată premierului Viorica Dăncilă, primarul Ploieştiului, Adrian Dobre, solicită o alocare bugetară de 58 de milioane de lei, argumentând că aceşti bani au fost "furaţi" de către Guvern în momentul împărţirii de fonduri făcute la începutul anului. Apelul vine în contextul în care foarte mulţi primari din ţară au reclamat că alocările de la bugetul de stat au scăzut considerabil, în timp ce cheltuielile au crescut.

"Situaţia în care se află Ploieştiul, din cauza deciziilor coaliţiei PSD-ALDE, este similară şi altor oraşe din ţară. Dacă nu credeţi asta, pentru că sunt reprezentant al Partidului Naţional Liberal, întrebaţi-vă colegii, pe Graţiela Locadia Gavrilescu (ALDE) şi Radu Oprea (PSD), miniştrii prahoveni în cabinetul dumneavoastră, ce situaţie a generat în ţară concentrarea resurselor la nivel guvernamental şi distribuirea discreţionară către administraţiile publice controlate de PSD sau ALDE. Întrebaţi-l pe Bogdan Toader, preşedinte CJ Prahova şi şef al PSD la nivel judeţean, alături de care vă pozaţi «mândră», la Congresul partidului dumneavoastră. E un adevăr când vă spun că primăriile sunt în pragul unui dezastru, generat de sistarea alocării financiare dinspre Guvern", i-a transmis Adrian Dobre primului-ministru.

"Vă cer ce ni se cuvine, ce ne-a fost furat. Prahova este al patrulea cel mai mare contributor la PIB-ul României (după Bucureşti, Constanţa şi Cluj) şi nu merită să fie tratat astfel. Nu folosiţi revanşa politică şi nu vă răzbunaţi pe opozanţii politici, pentru a mai face la Bugetul de stat şi aşa distrus de pomenile electorale. (...) Fondurile pe care vi le solicit sunt absolut justificate", a mai scris primarul Ploieştiului, dând ca exemplu faptul că alocările din cotele defalcate din TVA făcute de la bugetul de stat către Primăria Ploieşti au scăzut în 2019 cu aproape 48 de milioane de lei faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile municipalităţii cu asistenţa socială au crescut cu peste 10 milioane.

   

Autorităţile ploieştene se chinuie de vreo doi ani să construiască o clădire care să găzduiască un laborator de radioterapie oncologică, în contextul în care aparatura urmează să fie primită gratuit de la Ministerul Sănătăţii. După numeroase blocaje, Primăria va primi ajutor de la Consiliul Judeţean, care a alocat, vineri, 4 milioane de lei pentru începerea lucrărilor.

Licitaţia pentru execuţia lucrărilor e finalizată de câteva luni, însă Primăria Ploieşti nu a semnat şi contractul, din lipsă de fonduri. Situaţia ar putea fi deblocată după semnarea parteneriatului cu autorităţile judeţene, care au mai anunţat că, la nevoie, ar putea să mai contribuie cu fonduri peste cele 4 milioane alocate astăzi. Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader, a explicat că a avut discuţii la Ministerul Sănătăţii, în contextul în care exista riscul pierderii finanţării pentru aparatura medicală, explicând că a primit asigurări că Ploieştiului va rămâne prins în program cu o singură condiţie, şi anume să facă dovada că au început lucrările de construire.

"În urma demersurilor făcute de conducerea Spitalului Municipal Ploieşti, am primit promisiunea că, prin Banca Mondială, se va achiziţiona un aparat de radioterapie, cu o singură condiţie, ca noi să construim acel buncăr, aşa cum e denumit el. Am discutat cu Primăria Ploieşti, domnul Dobre a fost foarte receptiv, şi s-a demarat o procedură de achiziţie. În anul 2018, noi am alocat 2 milioane de lei, bani care ni s-au returnat pentru că nu au fost cheltuiţi. A durat aproape un an şi jumătate procedura de selecţie la Primăria Ploieşti, cu diverse argumente, prima dată au subevaluat proiectarea, nu s-a prezentat nimeni la licitaţie de două ori, au revenit, au modificat un pic indicatorii, nu mai contează. Ulterior, licitaţia s-a ţinut şi avem declarat un câştigător, dar nu se poate semna contractul, pentru că nu există sumele necesare. Proiectul nu este doar pentru Ploieşti, este pentru tot judeţul, este un proiect foarte important, bolnavii nu mai trebuie să plece din Prahova, să se ducă la Bucureşti, să parcurgă două ore dus şi două ore întors într-o agonie completă", a declarat Bogdan Toader, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Investiție de aproape 15.000.000 de lei pentru construirea Laboratorului de Radioterapie cu Energii Înalte de la Ploiești

   

După numeroasele sesizări cu privire la munţii de gunoaie din Ploieşti, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Parteneriat pentru Managementul Deşeurilor" Prahova s-a reunit vineri, pentru a pune în discuţie rezilierea contractului, însă decizia oficială a fost amânată pentru luna viitoare, din cauza lipsei mai multor primari.

ADI Managementul Deşeurilor, structura care coordonează activităţile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor din Prahova, le solicitase autorităţilor din cele 36 de localităţi din sectoarele deservite de Rosal să ia o decizie cu privire la rezilierea sau menţinerea contractului. Astăzi urmează să fie votul final, însă reprezentanţii asociaţiei au constatat că nu erau în sală reprezentanţii tuturor primăriilor şi, oricum, unii dintre cei şi aşa puţini nu fuseseră mandataţi de consiliile locale să voteze într-un fel sau altul. Astfel, o nouă şedinţă a fost programată pe 5 august, când, conform statutului ADI, nu mai e obligatoriu să fie prezenţi toţi cei 36 de reprezentanţi.

Primarul municipiului Ploieşti, Adrian Dobre, a fost cel mai vocal în timpul şedinţei de vineri, insistând pentru rezilierea contractului cu actualul operator şi argumentând că "în municipiu nu se mai poate trăi din cauza gunoaielor" şi că "e nevoie de o decizie fermă, altfel problemele se vor răspândi şi în alte localităţi". "În cazul în care nu vom rezolva această situaţie de urgenţă, prima solicitare a municipiului va fi de a ieşi din zona 2-6 şi de a fi într-o zonă de sine stătătoare. Dacă nici acest lucru nu se va întâmpla, voi solicita ieşirea din ADI, indiferent de consecinţe", a declarat Adrian Dobre.

Primarul Ploieştiului a solicitat începerea de urgenţă a unei proceduri de negociere pentru găsirea unui nou operator, amintind că, dincolo de propunerea de reziliere a contractului cu Rosal din cauza serviciului defectuos, discutată acum, ADI a decis deja, în urmă cu o lună, rezilierea pentru neplata redevenţelor. Conducerea ADI a răspuns că, pentru a demara o negociere, aşteaptă ca autorităţile judeţene să declare o stare de urgenţă, în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

   

Asociația AeRoHistoria, alături de Consiliul Județean Prahova și Muzeul Județean al Științelor Naturii Prahova, anunță vernisajul expoziției temporare „Operațiunea Valul Nimicitor – 1 August 1943”. Vernisajul va avea loc joi, ‪1 August 2019‬, începând cu ‪ora 12:00‬, la Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, la Sala Coloanelor din Palatul Culturii.

Odată cu acest vernisaj va avea loc un simpozion dedicat istoriei operațiunii, în care vor fi descrise în amănunt detalii tehnico-tactice, aspecte istorice  precum și uniformele vremii, au anunţat organizatorii.

Cu ocazia împlinirii a 76 de ani de la acel eveniment dramatic, expoziția, prima de acest fel din România, aduce în prim plan importanța orașului Ploiești in economia celui de-al Doilea Război Mondial privit atât din perspectivă aliată cât și din perspectiva alianței germano-romane, mai transmis reprezentanţii Muzeului Judeţean de Ştiinţele Naturii.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

Galerie Foto: O întâlnire cu istoria Ploieștiului din ultimul război mondial și cu militarii germani

Peste şapte decenii de la operaţiunea "Tidal Wave" pentru bombardarea rafinăriilor

Expoziţia va fi deschisă la Palatul Culturii din centrul municipiului în perioada ‪1 - 15 august 2019‬, putând fi vizitată de marți până duminică, ‪între orele 09:00 - 17:00‬.

   

Pagina 6 din 383