Deși Ploieștiul nu se numără printre orașele celebre pentru centrul istoric, aici există una dintre cele mai vechi clădiri din țară care au rămas în picioare. Este vorba despre casa Hagi Prodan, aflată în inima orașului, în apropierea vechiului Tribunal.
Casa datează din 1785, deci are aproape două secole și jumătate. Cu toate acestea, încă este folosită, în zilele noastre, în partea de sus funcționând muzeul „Casă de târgoveţ din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea“.
Potrivit histmuseum.ro, casa a fost construită în jurul anului 1785 de meşteri pricepuţi pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influenţă orientală. De pe la 1801-1802, când Mariţa, fata primului proprietar, o primeşte ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieşteni, clădirii îi este asociat numele acestei familii. La începutul secolului al XX-lea, urmaşii Mariţei şi ai lui Hagi Prodan au vândut imobilul Primăriei oraşului Ploieşti; casa aflată în ruină este remarcată de Nicolae Iorga şi arhitectul Toma T. Socolescu.
La puţin timp după primul război mondial casa a fost reparată şi s-a înfiinţat primul muzeu, numit “Muzeul Prahovei”, care adăpostea multă artă religioasă. În anul 1953, prof. Nicolae Simache a înfiinţat Muzeul “Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spaţiile ei a fost găzduită expoziţia permanentă “Nichita Stănescu”. Astăzi, aici funcționează, din 2005, Muzeul Casă de Târgoveț, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova.
Expoziţia permanentă prezintă un interior de casă a unui negustor bogat din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea; ea include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă. Podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar şi frumoasele decoraţiuni interioare amplasate la uşi si ferestre realizate în stuc.
Vizitatorul care intră aici poate vedea sofaua cu perne înflorate, măsuţele cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele şi ciubucele, lădiţele de zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu intarsia de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât, şi ale bunăstării proprietarilor de odinioară. Tot aici este expusă și “Icoana de hagiu”, adusă de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819.
Imobilul a rezistat de-a lungul vremii în timp ce altele, mai noi, dar și ele cu un trecut demn de menționat, au rămas doar file de istorie. Poate unul dintre cele mai renumite cazuri este al casei Ilie Lumânăraru, care exista în zona liniei de tramvai, în dreptul Halelor Centrale. Ridicată în prima jumătate a secolului XIX, imobilul, reprezentativ pentru tiparul caselor de negustori care aveau la parter prăvălia, iar la etaj încăperile de locuit, l-a găzduit pentru scurt timp, în anii copilăriei, pe însuși Ion Luca Caragiale.
După ani în care s-a degradat văzând cu ochii, clădirea s-a prăbușit în anul 2006.