Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial.
Printre măsurile recomandate este și rotirea periodică a elevilor în bănci, dacă acestea sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul depășește 24 de elevi, scrie edupedu.ro.
Trebuie evitată așezarea elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile în ultimele două bănci, iar ca recomandare de amenajare a spațiului clasei, metodologia menționează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon.
Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.
Rotirea elevilor în bănci se va face cel puțin o dată pe modul educațional, pentru a se evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci din clase.
Totuși, dacă învățătorii și diriginții nu doresc să mute elevii în fiecare modul, atunci trebuie să se asigure că elevii sunt „distribuți echitabil” și, pe cât posibil, să nu așeze în ultimele două bănci elevii care aparțin grupurilor vulnerabile.
Documentul mai include: calendarul şi indicatorii de monitorizare restrânsă şi extinsă a segregării şcolare; atribuţiile inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ în domeniul desegregării şcolare; măsuri de prevenire şi combatere a segregării şcolare; planul de desegregare şcolară.
“Conflictul” – Sarea şi piperul din poveste
Potrivit Ministerului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale (CES), pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.
Conform documentului amintit, consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt: creşterea gradului de neşcolarizare şi a celui de abandon şcolar, scăderea calităţii educaţiei, menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară, scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească, mai scrie sursa citată.
