Copilul este oglinda comportamentelor propriilor părinți și, dacă asistă la acte de violență sau discuții frecvente în familie, va internaliza acest model ca fiind potrivit pentru a-și impune propria perspectivă.
Tot mai mulţi părinţi sunt preocupaţi de relaţia lor cu copiii, dar şi de impactul tehnologiei asupra comportamentul copilului, detalii despre acestea şi soluţii pe care adulţii le pot pune în practică, în familie şi la şcoală, fiind oferite de psihologul Cristian Grigore, de la Centrul de Sănătate Mintală “Dr. Ghelerter” Iași, citat de Agerpres.
“Unul dintre limbajele iubirii dintre părinți și copil este timpul petrecut împreună. Când părinții stau în aceeași încăpere cu copilul, dar atenția lor este înspre cu totul altceva decât asupra lui, nu este un timp petrecut împreună. Dacă tatăl se uită la TV și mama citește o carte, iar copilul se joacă, nu înseamnă că este un timp intim de conectare între membrii familiei. Timpul petrecut împreună presupune ca aceștia să comunice despre ei: nevoi, dorințe, așteptări, experiențe, temeri, frustrări. Din această perspectivă, mulți copii se simt neglijați de către părinți”, afirmă Cristian Grigore.
Cel mai adesea copilul caută să obțină atenția părinților prin comportamente pozitive precum note bune la școală sau să fie cuminți. “Dacă părinții neglijează eforturile depuse de copil, el se va simți invizibil. Iar pentru a se remarca și ieși în evidență va crește probabilitatea de a adopta comportamente agresive. Practic, violența copilului devine un strigăt că are nevoie de prezența conștientă a părinților în viața lui emoțională”, explică psihologul.
Cristian Grigore avertizează că hărțuirea, remarcile dure și chiar și violența fizică pot deveni o constantă în viața multor elevi. În acest sens, studiile arată că victimele bullying-ului tind să dezvolte comportamente reactive, transformându-se, adesea, în agresori.
Şi apartenența la un grup sau tehnologia pot influența comportamentul individual, iar pentru a evita perpetuarea agresivității, cultura școlară trebuie să combată astfel de manifestări.
Ministrul Dezvoltării vizitează, marți, o școală din Ploiești. Tot astăzi va inaugura și noua creșă, din vestul orașului
În ceea ce privește reducerea violenței școlare, psihologul recomandă organizarea de programe de educație emoțională precum jocurile de rol despre empatie și managementul conflictelor, pentru creșterea nivelului de inteligență emoțională prin conștientizarea și gestionarea propriilor emoții, precum și conștientizarea și gestionarea emoțiilor celorlalți colegi, dar și înțelegerea cauzelor comportamentului violent.
“Este important de analizat contextul familial și stilul de parenting. Un părinte cu un stil de parenting foarte autoritar sau foarte permisiv va crea condiții favorabile pentru exprimarea furiei într-o manieră toxică”, a spus psihologul Cristian Grigore.
Acesta a punctat că reducerea agresivității școlare necesită o abordare complexă ce implică familiile, școlile și reglementarea influenței tehnologice.
“Profesorii și elevii sunt tot mai conștienți de prezența bullying-ului și sesizează aceste acte. Chiar dacă în trecut pedeapsa fizică era o formă comună de control al agresivității, în prezent profesorii și părinții sunt descurajați să pedepsească fizic copiii. Însă nu trebuie să uităm că în prezent expunerea la tehnologiile cu un conținut violent, formele de exprimare a stresului la copii pot fi mult mai diversificate. La asta contribuie și scăderea interesului unor părinți de a presăra un set de valori morale”, a adăugat psihologul Cristian Grigore.
