Pe 26 octombrie, ortodocșii îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Sărbătoarea Sfântului Dumitru, Izvorâtorul de Mir, este una dintre cele mai mari sărbători religioase de peste an, dar are o semnificație aparte și în calendarul popular.
Sărbătoarea din 26 octombrie este închinată lui Dumitru, fost guvernator al Tesalonicului, a trăit în timpul împăraţilor Diocletian (284-305) şi Maximian (286-305), acesta din urmă fiind cel care a ordonat uciderea lui DImitrie, care nu ascundea faptul că era creștin.
Se spune că din trupul lui Dimitrie, împuns cu sulița, nu a curs sânge, ci mir tămăduitor de boli, de unde și numele care i-a rămas: Izvorâtorul de Mir. Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, în Serbia), iar moaştele sale au fost aduse în Tesalonic pe 26 octombrie 413. Biserica actuală în care se află moaştele Sfântului Mucenic Dimitrie a fost construită la puţin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformată în moschee în anul 1493 şi redată cultului creştin în 1912, potrivit crestinortodox.ro.
În calendarul creștin-ortodox, sărbătoarea este urmată, pe 27 octombrie, de cea închinată lui Dimitrie Barabov, ocrotitorul orașului București.
Sfântul Dumitru, apărătorul ciobanilor. Tradiții și obiceiuri
Sărbătoarea închinată Sf. Mare Mucenic Dimitrie marchează, în credința populară, sfârșitul toamnei pastorale și începutul iernii. În ajunul acestei zile, gospodarii aprindeau focurile Sf. Dumitru, cunoscut ca Sânmedru, ritual de protecție și purificare. Copiii erau îndemnați să sară peste foc, pentru a fi sănătoși, iar tinerii necăsătoriți făceau acest lucru convinși că Sfântul îi va feri astfel de necazuri și îi va ajuta să-și găsească perechea.
Ciobanii obișnuiau ca, în această zi, să așeze pe iarbă un cojoc și să urmărească turma pentru a vedea ce oaie se va așeza prima pe acesta. Se spunea că dacă oaia era albă avea să vină o iarnă lungă și grea, dar dacă neagră - se așteptau la o iarnă blândă.
În credința populară, în această zi era interzisă folosirea folosirea pieptănului, considerându-se că aceasta ar atrage ghinion și primejdii. se mai spunea că semănarea usturoiului, de acum încolo, va aduce un an de pagubă și pierderi.
Oamenii mai credeau că astăzi trebuie neapărat să-și achite toate datoriile din ultimele șase luni, ca să fie feriți de probleme în anul ce vine.
„Seara dovlecilor luminoși”. Povești și atelier de sculptat dovleci, de Halloween, la Parcul Bucov
