Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) încheie seria sărbătorilor de iarnă. Două milioane de români care poartă numele marelui proroc își sărbătoresc onomastica

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul 7 ianuarie

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, din 7 ianuarie, este una dintre cele mai mari sărbători creștine, prima din cele șase din an închinate profetului considerat puntea dintre Vechiul și Noul Testament, respectiv ultima din seria sărbătorilor de iarnă.

Sfântul Ion Botezătorul este cunoscut în biserica ortodoxă ca Proroc, Înaintemergător și Botezător al Domnului Iisus Hristos. Ultimul mare proroc al Vechiului Testament a trăit ascetic în pustiu, predicând pocăința și botezând pe cei ce doreau o viață nouă în Duhul lui Dumnezeu.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) este sărbătoarea închinată celui care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan, fiind marcată la scurt timp după Bobotează (6 ianuarie) și subliniind rolul său esențial în scurta viață a lui Hristos. 

Biserica Ortodoxă i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (7 ianuarie); Prima si a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie); A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul (25 mai); Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie); Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (23 septembrie). 

Sfântul Ioan Botezătorul este singurul profet prorocit, prevestit înainte de naştere, iar numele său nu a fost ales de părinți, ci de Dumnezeu, și vestit de Arhanghelul Gavriil. În ebraică, numele vine de  la „Iahve” şi „hanan”, care înseamnă „Dumnezeu este milos”, dar se poate traduce și cu „cel miluit de Dumnezeu”.

Aproximativ 1,3 milioane de români și aproape 700.000 de românce poartă acest prenume sau derivate. cele mai răspândite sunt Ion, Ioan, Ionel, Ionuț, Ioana. Tot astăzi își sărbătoresc onomastica și cei care poartă prenumele Jean, Ionică, Oana, Ionela sau Ionica.